Manifestări la 70 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor din Gheorghieni…

Pe 9 mai 2014, după un moment de reculegere, în prezenţa unor distinse personalităţi, pe peronul gării din Gheorgheni au început manifestările dedicate aniversării a 70 de ani de la una dintre cele mai groaznice pagini din istoria acestor locuri, a ţării şi a Europei, ghetoizarea şi deportarea evreilor din această localitate în lagărele de exterminare naziste în mai 1944. Atunci, din Gheorgheni şi împrejurimi au fost duşi în centrele de la Reghin şi Târgu-Mureş mii de evrei, care mai apoi, împreună cu cei din nord-vestul Transilvaniei, aflat sub ocupaţie hortistă, au fost trimişi, marea majoritate, pe drumul fără întoarcere, în lagărele de la Auschwitz şi Birkenau. Aici, s-a ţinut o ceremonie religioasă religioasă şi au fost câteva luări de cuvânt în care cu toţii şi-au exprimat regretul faţă de cele întâmplate şi dorinţa ca un asemenea moment groaznic să nu se mai întâmple în istoria omenirii.

Din gară, localnici şi invitaţi, printre care Kelemen Hunor, ministrul culturii din România, Aurel Veiner, deputat, preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, Csige Sandor Zoltan, consulul Ungariei la Miercurea-Ciuc, IPS Ioan Selejan, Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, Jean Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita, Rafael Schaffer-Rabinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, s-au deplasat la Sinagoga din Gheorgheni unde au continuat manifestările. Aici, după slujba religioasă săvârşită de rabinul Rafael Schaffer, prof. Iancu Izidor şi Portik Hegyi Kelemen, protopop de Gheorgheni au luat cuvântul numeroşi invitaţi care au vorbit despre atrocităţile săvârşite asupra evreilor din Gheorgheni, din înprejurimi şi din Transilvania de Nord, ocupată de hortişti în mai 1944 şi trimiterea acestora spre lagărele morţii. Cu toţii şi-au exprimat dorinţa ca asemenea evenimente să nu se mai întâmple în istoria omenirii. Prefectul judeţului Harghita, Jean Adrian Andrei a propus ca la aniversarea de 75 de ani de la deportările din Gheorgheni, cu ajutorul autorităţilor centrale, să se ridice un monument în memoria celor aproape o mie de evrei ucişi în lagărele de exterminare. Un mesaj impresionant a transmis manifestărilor de la Gheorgheni ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben-Eliezer.De asemenea, Oana Rogoveanu, directorul pentru Drepturile Omului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe a amintit faptul că în lagărul de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau au fost deportaţi şi au murit 131.639 de evrei din Transilvania ocupată de hortişti în urma Diktatului de la Viena. De asemenea, reprezentanta MAE şi-a exprimat îngrijorarea de reapariţia manifestărilor rasiste, antisemite, xenofobe în anumite părţi ale societăţii europene. Manifestările de la Sinagogă s-au încheiat cu un program artistic prezentat de elevii Şcolii gimnaziale ,,Vaskertes Marton” din Gheorgheni.

Din faţa Sinagogii, cei prezenţi la manifestări s-au încolonat într-un marş până în curtea Şcolii gimnaziale ,, Vaskertes Marton” din Gheorgheni, în curtea căreia au fost strânşi evreii din oraş în zilele de 3,4 şi 5 mai 1944, pentru a fi deportaţi în lagărele de exterminare. Aici, au vorbit, printre alţii Bernad Ildiko, directoarea şcolii, Mezei Janos, primarul municipiului Gheorgheni, consulul Ungariei la Miercurea-Ciuc şi Csergo Tibor Andras, directorul Muzeului din Gheorgheni.

O prezenţă inedită a fost doamna Eva Ţuţui, supravieţuitoare din comuniutatea evreilor din Gheorgheni deportaţi, care în august 2014 va împlini vârsta de 90 de ani, care în cuvinte calde şi emoţionante a povestit cum familia ei, prezentă în trenurile deportaţilor în drum spre lagărele de exterminare a reuşit să se salveze înainte de a trece graniţa, după ce tatăl ei a dovedit grănicerului că a luptat în armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, când a fost decorat pentru acte de vitejie.

Placa comemorativă de pe frontispiciul Şcolii gimnaziale ,, Vaskertes Marton” a fost dezvelită de primarul municipiului Gheorgheni Mezei Janos şi doamna Eva Ţuţui, pe care este gravat în mai multe limbi textul: ,,Aici au fost adunaţi evreii din oraşul şi plasa Gheorgheni între 3-5 mai 1944 de unde au fost deportaţi în lagărele morţii ale Holocaustului. Binecuvântată să le fie amintirea. Edificat de Primăria municipiului Gheorgheni la a 70-a comemorare a Holocaustului 2014.”

Felicitări tuturor organizatorilor manifestărilor de la Gheorgheni, atât de pe plan central, cât şi local şi judeţean pentru această reuşită.

* * *

Acest demers, în ansamblul său şi faptul că ambasadorul Ungariei Csaba Korosi la Organizaţia Naţiunilor Unite, şi-a cerut, vineri 9 mai 2014, pentru prima dată scuze pentru responsabilitatea statului ungar în cadrul Holocaustului, vin încă o dată să confirme faptul că de ghetoizarea, deportarea şi în final exterminarea în masă a evreilor din Transilvania de Nord sunt responsabile autorităţile hortyste din acea perioadă când Ardealul de Nord se afla sub ocupaţia lor şi nu statul român, permanent acuzat de deportarea evreilor. Printre altele, el a spus: „Le datorăm scuze victimelor pentru că statul ungar a fost vinovat pentru Holocaust. În primul rând, pentru că nu a reușit să-şi protejeze cetăţenii săi şi, în al doilea rând, pentru că a ajutat şi a furnizat resurse financiare pentru comiterea unei crime în masă… Instituţiile statului ungar de la acea vreme au fost responsabile pentru Holocaust. Scuzele exprimate astăzi de statul ungar trebuie să devină parte a memoriei şi identităţii naţionale.

Aşa cum am mai arătat, apreciem demersurile şi ceremoniile de omagiere a victimelor Holocaustului din Gheorgheni în urma ghetoizării şi deportării în lagărele de exterminare naziste, în perioada mai-iunie 1944, dar, rămân mari semne de întrebare, de ce autorităţile din judeţul Harghita (Consiliul Judeţean, Prefectura, Inspectoratul Şcolar, unele primării), ministerele responsabile, acceptă ca trei şcoli din judeţul Harghita să poarte numele lui Nyro Jozsef, despre care deputatul Aurel Veiner, liderul Comunităţii Evreieşti din România spune că este un personaj de tristă amintire, care a promovat politica lui Horty. Acesta, împreună cu membrii guvernului condus de Szalasi şi cu alţi colegi din Parlamentul ungar au fugit în Austria, ajungând în Germania şi stabilindu-se în Spania lui Franco, unde a înfiinţat mai multe organizaţii ale maghiarilor din exil, continundu-şi cu aceeaşi fervoare activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă. „Merite” pentru care a şi fost „recuperat” de Comisia Aliată de Control, care, sub pretext de “dovezi insuficiente”, a refuzat categoric, în 1947, să dea curs solicitărilor autorităţilor comuniste de la Budapesta şi Bucureşti de a-l preda pentru a fi judecat pentru crime de război şi înpotriva umanităţii. A murit la Madrid, în 6 octombrie 1953, fiind înmormântat, pe cheltuiala statului spaniol.

Numele acestui antisemit şi filonazist, din păcate, la ora actuală, îl poartă două instituţii şcolare din judeţul Harghita, respectiv din comunele Frumoasa şi Satu-Mare, o stradă din Odorheiu-Secuiesc, unde există amplasat, în spaţiul public, şi un bust a lui Nyro Jozsef, fost militant al fascismului în Ungaria, deşi legislaţia din România interzice simbolurile şi promovarea unei asemenea ideologii pe spaţiul public. Mai mult, actualii antisemiţi unguri, împreună cu Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului ungar, au încercat în câteva rânduri să-l îngroape pe Nyro Jozsef în pământ românesc pentru a se închina orientărilor sale.

Este un grav semnal de alarmă împotriva nerespectării legislaţiei în vigoare.

One Response to Manifestări la 70 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor din Gheorghieni…

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *