Este un început! Dar este oare de ajuns? Pentru că, după cum au decurs lucrurile, totul pare mai de grabă o acțiune de liniștire a opiniei publice. Nu o măsură defensivă pentru protejarea intereselor țării, de la anunțul inițial privind nepermiterea intrării în România „a unui număr de cetățeni ungari”, ajungându-se, în final, doar la aplicarea interdicției pentru patru indivizi.
Or, prea seamănă totul cu o cvadricăpățână á la Moțoc. Prea s-a aruncat opiniei publice măsura interzicerii accesului în România pentru cei patru și cu asta gata. Păi’, numai după ziua în care ungurii și-au făcut de cap prin București, cu ocazia disputării meciului de fotbal România-Ungaria, s-ar fi găsit mai mulți indezirabili, dar darămite după o manifestare la a cărei organizare, ilegală, și-au dat mâna trei organizații extremiste (și un partid)? Și care nu și-au trimis în România doar câte un reprezentant!
De altfel, din comunicatul inițial al autorităților noastre „ferme” se înțelege că lucrurile sunt cu mult mai complicate, vorbindu-se de personaje „care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist”. Așadar, nu era vorba doar de indivizi care veneau aici să inițieze acțiuni de instigare și racolare de membri pentru „filialele” celor patru organizații extremiste, ci de strucuturi deja organizate și cât se poate de funcționale. În fapt, din dorința autorităților de a flutura cât mai grabnic hârțogăraia implicării, totul s-a făcut pe genunchi, din lista organizațiilor extremiste identificate ca derulând acțiuni anti-statele în Transilvania lipsind structuri pe care, dacă ar fi răsfoit presa de limbă maghiară, le-ar fi putut regăsi cu punct și virgulă, cu tabere (paramilitare) și manifeste.
Și totuși, este un început și în această identificare cu perdea! Iar dacă persoanele respective, care sunt departe de a fi și personajele reprezentative ce agită lucrurile în Ardeal, au fost catalogate ca indezirabile, logica bunului simț cere declararea imediată a asociaților pentru care activează în afara legi pe teritoriul României. Pentru că, altminteri, hidrei revizioniste îi va cădea poate un cap, dar îi vor lua locul zece, „Noua Gardă Ungară”, „Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate”, „Oastea Haiducilor” şi partidul „Jobbik” putând trimite oricând alte vârfuri de lance. Și care se vor alătura oricum iredentiștilor încă „neindentificați”!
Iar măsura se impune pentru a nu ajunge ca la următorul eveniment maghiar, marș sau întrunire în afara legii, autoritățile să impună nepermiterea accesului în țară, așa cum a făcut acum, cu ocazia maniefstărilor din 10 martie, cu numai câteva ore înainte de apogeul acțiunilor. Când era cât se poate de evident că toți cei vizați se aflau deja în România și nu mai puteau fi opriți la graniță! În fapt, ar fi trebuit declanșată, în regim de urgență, procedura de declarare a acestora drept „persona non grata”, mai ales că, în toate cele patru cazuri, se poate vorbi de acțiuni de vulnerabilizare a statului, prin instigarea la separatism şi dezmembrare teritorială. În acest fel, s-ar fi asigurat cadrul necesar pentru identificarea acestora în cadrul evenimentelor maghiarimii și conducerea lor la graniță. Pentru că, să nu uităm, chiar Traian Băsescu ne-a asigurat că „oricine poate fi expulzat pentru declarații împotriva ordinii constituționale”. Cu atât mai mult pentru acțiuni fățișe. Și oare cum poate fi catalogat, de exemplu, gestul vicepremierului Ungariei de a defila pe pământ românesc călare, asemenea lui Horty? Ar fi avut curajul să facă acest lucru în altă țară europeană?
Pe de altă parte, măsura aplicată celor patru este incompletă dacă ținem cont de poziționarea UDMR-ului față de solicitarea inițială a președintelui României. Căci, personajele care s-au întrecut, cu vizibile intonații de intimidare-amenințare, în a ne convinge că nu se poate lua nici un fel de măsură, au fost tocmai miniștrii maghiari din Guvernul României! Și atunci, nu ar fi cazul ca același președinte să-i ceară premierului să-i reevalueze pe membri de guvern care au avut astfel de poziții? În fond, cei patru indivizi au fost declarați indezirabili pentru acțiunilor lor autonomiste. Or, cum să mai accepți prezența în guvern a unui ministru care s-a pronunțat pentru autonomie?! Sau a consilierului premierului, Gyorgy Frundo, care ne-a mustrat că ieșim din cadrul legislativ al UE dacă aplicăm astfel de măsuri! Adică, dacă ne protejăm țara!
De aceea, dacă autorităților noastre nu duc acțiunea dincolo de cei patru pioni, toată această interdicție nu va reprezenta decât o perdea de fum pentru retragerea din dispozitvul extremist a elementelor compromise ca prezență publică și introducerea de activiști „proaspeți”. Mai ales că interdicția, fiind de numai un an, este un non-sens în sine, pe 15 martie anul viitor, aceștia putând fi prezenți legal la manifestări! Apoi, toate cele patru organizații „identificate” au deja filiale deschise și asumate în România, ceea ce impune desființarea și scoaterea în afara legii a formațiunilor, nu nu doar oprirea la graniță a câțiva pioni!
Iar acum este momentul ca „drapelul”-cârpă al secuilor și felurite alte elemente de identificare să fie scoase în afara legii pentru că pot fi asociate acțiunilor celor patru indezirabili, la mitingul maghiarimii fiind prezentate uniforme militare, simboluri anti-statale și alte felurite însemne ce instigau la dezordine constituțională, dar și arme albe, fie ele și pe post de butaforie la defilarea unei „cavalerii” cu reminescențe hortiste. Și tot acum este momentul ca proiectul legislativ din Senat, care vizează impunerea maghiarei ca a doua limbă în stat, prin oficializarea ei în justiție și administrație, să fie definitiv retras.
Toate acestea ar trebui însă precedate de inițierea unui act normativ care să interzică aceste mişcări în România, mai ales că, în Ungaria, formaţiunile respective (nu și partidul Jobbik!) au fost interzise (evident, de fațadă, pentru ca Budapesta să nu-și asume responsabilitățile ce ar putea decurge din ceea ce s-ar putea transforma, ținând cont de declarațiile radicale și belicoase, într-un incident diplomatic. Dacă nu vom impune acești pasi, vom constata că, în fapt, hidra iredentistă nu și-a pierdut nici măcar un cap, nici brațul, ci poate doar o unghie deja descărnată…
Și nu în ultimul rând, cei ce s-au ocupat de identificarea organizațiilor și pionilor ofensivei extremiste maghiare ar trebui să-și extindă cercetările, în România activând nenumărate astfel de mișcări, inclusiv unele care s-au insinuat sub paravanul prounionist al fraților noștri de pe Prut!
Lasă un răspuns