Revista Presei Maghiare Nr. 03 / 01-15.02.2014 (2)

Statutul autonomiei ia naştere greoi

Statutul autonomiei Pământului Secuiesc va fi finalizat cel mai probabil în luna mai. Potrivit deputatului Marton Arpad, este nevoie de foarte multă muncă în vederea obţinerii unei legi care să nu poată fi atacată din cauza inconsecvenţei sau a erorilor juridice. Potrivit deciziei UDMR, proiectul autonomiei Pământului Secuiesc va fi întocmit după modelul legii în vigoare din Tirolul de Sud. În calitate de membru al comisiei, Marton Arpad a elaborat prima variantă, care va constitui baza statutului, luând în considerare particularităţile juridice române, şi a prezentat-o în cadrul şedinţei din decembrie a comisiei. Participanţii au avut posibilitatea să-şi formuleze observaţiile, în baza cărora, deputatul din Trei Scaune a elaborat un nou pachet alternativ, în baza căruia trebuie să ia naştere decizia de principiu privind varianta pe care o vor sprijini şi ce o să conţină textul care va fi supus dezbaterii publice. In cadrul respectivei dezbateri publice, toată lumea va avea posibilitatea să-şi prezinte opiniile, în baza cărora va fi elaborată varianta finală a legii, care va fi prezentată de către UDMR, în sesiunea parlamentară actuală, până la sfârşitul lunii iunie – a declarat Marton Arpad.

În momentul de faţă, reprezintă o problemă faptul că nu se ştie cum va fi noua constituţie, lucru care va trebui luat în calcul la elaborarea variantei finale. In momentul de faţă, crearea regiunilor administrative face parte din propunerile de revizuire a constituţiei, însă nu se vorbeşte despre atribuţiile cu care vor fi înzestrate acestea, iar astfel, elaborarea unui proiect de lege este destul de grea – a declarat deputatul. Acesta a mai declarat că membrii comisiei au dispute aprinse legate de patru mari subiecte, iar în cazul acestora trebuie neapărat să se ajungă la un consens. Un astfel de punct se referă la teritoriul viitorului Pământ Secuiesc autonom: oare să ia ca bază cele trei judeţe sau Pământul Secuiesc istoric? In cazul celei de-a doua variante sunt mai multe probleme: sunt sate majoritar maghiare de-a lungul graniţei, al căror loc ar fi aici, însă sunt sate româneşti care nu doresc să aparţină aici. Sunt dileme serioase legate şi de justiţie, crearea sistemului de învăţământ şi trebuie să se ia o decizie şi în legătură cu garanţiile în plus acordate românilor care trăiesc aici.

În cadrul comisiei pot fi constatate două păreri total diferite. Potrivit unuia dintre grupuri, trebuie elaborată o lege care să fie acceptabilă măcar din punct de vedere teoretic, una care să nu se lovească de piedici constituţionale şi juridice din cauza cărora poate fi dată imediat la o parte. Potrivit celei de-a doua păreri, nu este sigur că va fi acceptată, aşadar cel puţin să aibă forma pe care şi-o doresc. Sunt două extreme, dar ambele sunt raţionale, însă demonstrează cât de diferiţi sunt membrii comisiei – a declarat Marton Arpad. Acesta nu ştie sigur câţi membri are comisia, până în prezent a discutat cu 10 din ei.

Deocamdată, deputatul nu a putut stabili o dată exactă până la care va fi elaborată varianta destinată dezbaterii publice, însă în opinia sa, acest lucru trebuie să se întâmple până în luna mai, ca să se încadreze în această sesiune parlamentară.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7114 din 08.02.2014, autor Farkas Reka

Ghidfalău / Inscripţiile maghiare în chenar de doliu

Primarul localităţii Ghidfalău, Berde Jozsef, a acoperit inscripţiile maghiare de pe cele două clădiri publice cu o pânză impermeabilă albă, cu chenar de doliu. Edilul ne-a declarat că pune astfel capăt circului legat de atacul prefectului şi de somaţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Prefectul s-a legat şi de plăcuţa memorială Cztez Janos.

Cele două inscripţii acoperite sunt cea aflată deasupra intrării în clădirea primăriei -Kozseghaza, respectiv inscripţia Erdos Gabor Muvelodesi Haz-Gidofalva, aflată pe faţada clădirii învecinate. Berde Jozsef a declarat că prefectul Dumitru Marinescu l-a somat la sfârşitul anului trecut să facă în aşa fel încât inscripţiile unilingve să dispară. Nu a făcut acest lucru. Prefectul a intentat proces la tribunalul judeţean şi l-a şi câştigat. S-a depus o contestaţie, iar cazul a fost transferat la Curtea de Apel Braşov. Aici, cazul nu a fost dezbătut încă. In paralel, a primit o somaţie şi din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, în vederea îndepărtării inscripţiei unilingve. Primarul explică faptul că nu s-a întâmplat altceva decât că a fost reamplasată inscripţia originală. In ceea ce priveşte denumirea casei de cultură, aceasta nu a deranjat pe nimeni timp de decenii. In momentul de faţă, a dorit să se pună capăt circului, astfel că a acoperit inscripţiile incriminate, explică edilul.

Primarul a mai comunicat că prefectul s-a legat şi de caracterul unilingv al celor două plăcuţe de marmură amplasate pe primărie. Una este dedicată generalului Czetz Janos, iar cealaltă a fost amplasată la dispoziţia autoguvernării Nagyvazsony, localitatea lor înfrăţită, în anul 2000, în cinstea millennium-ului maghiar şi a relaţiilor de înfrăţire, şi include un citat din Kolcsey.

Berde Jozsef nu crede că fostul său coleg primar al comunei Vâlcele, lansează atacurile benevol. El consideră că este doar o piesă pe tabla de şah, dirijată de alţii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7120 din 15.02.2014, autor Szekeres Attila

Sentinţă judecătorească în primă instanţă / Nu poate exista referendum despre regiunile de dezvoltare

Prefectura Judeţului Covasna a câştigat procesul în primă instanţă împotriva Consiliului Judeţean Covasna, prefectura atacând la sfârşitul anului trecut hotărârea privind organizarea referendumului pe tema apartenenţei celor trei judeţe pe de Pământul Secuiesc la o singură regiune de dezvoltare.

UDMR a anunţat anul trecut va demara o acţiune de strângere de semnături în acest sens şi că prin sprijinul cetăţenilor va iniţia un referendum pe tema apartenenţei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş la o singură regiune de dezvoltare.

În luna octombrie, în decurs de zece zile s-au strâns 100.000 de semnături. Consiliile judeţelor Covasna şi Harghita au adoptat în noiembrie hotărârile legate de organizarea referendumului în data de 9 decembrie. In judeţul Mureş, majoritatea română a obstrucţionat fixarea iniţiativei pe agenda de lucru. Dumitru Marinescu, prefectul judeţului Covasna, a acţionat de urgenţă, atacând decizia în contencios administrativ.

Instanţa s-a pronunţat în 2 februarie, dându-i dreptate prefecturii. Autoguvernarea judeţeană a primit motivaţia în data de 11 februarie, iar în ea se specifică faptul că hotărârea este anulată din cauza unor motive formale – a informat Tamas Sandor. In opinia instanţei, data începerii dezbaterii publice (de 30 de zile) nu a fost calculată aşa cum trebuie şi ar fi trebuit să se ţină cont nu de şedinţa de consiliu, ci de şedinţele comisiei de specialitate. A fost obiectat faptul că materialul lansat spre dezbatere publică a fost publicat doar în presa locală, deşi potrivit argumentelor lor, problema vizează trei judeţe şi, ca urmare, ar fi trebuit să apară într-o publicaţie naţională. In opinia lui Tamas Sandor, este un lucru absurd, deoarece trebuia cerută opinia locuitorilor judeţului Covasna, şi nu opinia altora. El a calificat drept ciudat şi cel de-al treilea motiv, potrivit căruia consiliul a modificat textul iniţial, acesta nefiind identic cu cel lansat spre dezbatere publică. In felul acesta, judecătorii au pus sub semnul întrebării dreptul decizional al consiliului.

Tamas Sandor a subliniat că vor depune întâmpinare împotriva deciziei şi speră în reuşita lor, ţinând cont de faptul că judecătorii nu au găsit nimic de obiectat în privinţa conţinutului hotărârii.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7120 din 15.02.2014, autor Farkas Reka

Petiţia formulată de Asociaţia Civili pentru Trei Scaune (CIVEK), în scopul restaurării monumentului de război din Sfântu Gheorghe, a fost semnată de aproape 1.200 de maghiari din Sfântu Gheorghe, respectiv din diferite colţuri ale lumii. Petiţia intitulată Petiţie Civilă pentru ocrotirea monumentelor noastre a fost înregistrată miercuri, la primăria Sfântu Gheorghe.

Bereczki Kinga, preşedinta CIVEK, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă ad-hoc, organizate imediat după înregistrarea petiţiei, că majoritatea semnatarilor sunt locuitori din Sfântu Gheorghe, însă printre ei se regăsesc şi sunt de acord cu cerinţele enumerate şi maghiari din ţări precum Ungaria, Australia, Germania, Canada.

În petiţie i-am solicitat conducerii oraşului sistarea procesului de distrugere a monumentului şi reamplasarea tuturor simbolurilor, inscripţiilor maghiare precum şi a stemei. Să nu se atingă de celelalte monumente ridicate în cimitir. Totodată cerem alocarea unei parcele în scopul înfiinţării unui loc memorial, a cărui întreţinere va fi asumată de mai multe organizaţii civile – a afirmat Bereczki. Potrivit acesteia, numărul impresionant al semnatarilor din Sfântu Gheorghe ar trebui să fie un mesaj pentru oraş, pentru a opri procedura de distrugere a monumentelor.

Subliniem că nu este vorba despre restaurare, despre conservarea unei stări, ci că monumentul a fost distrus, transformat complet, realizat dintr-un material nou, cu un conţinut nou faţă de textul original, ajungând să fie un monument străin pentru noi toţi – a spus Bereczki Kinga. In opinia sa, acest tip de restaurare este foarte similar cu transformarea fostei şcoli a romilor, în locul căreia a fost înfiinţat prima şcoală românească. Biserica ortodoxă a primit clădirea veche, pe care a dărâmat-o complet şi ridicat una nouă, în stil arhitectural oltenesc, denumind-o mai apoi prima şcoală românească. In urma acestor fapte, în Sfântu Gheorghe avem un imobil construit în stil oltenesc, străin din punct de vedere peisagistic zonei noastre, pe care îl denumim şcoală românească – a mai adăugat ea.

Potrivit lui Bereczki, semnatarii şi iniţiatorii petiţiei au convingerea că liderii oraşului nu vor continua distrugerea monumentelor noastre şi vor reprezenta în continuare interesele comunităţii locale, militând pentru păstrarea caracteristicilor proprii.

Iniţiatorii au speranţa că la viitoarele restaurări sau reabilitări, conducerea oraşului se va baza pe specialişti adevăraţi şi nu îi va angrena în asemenea lucrări pe nişte diletanţi, ci vor contacta specialişti de prestigiu, care să asigure profesionalism în restaurarea monumentelor.

Sursa: www.szekelyhon.ro din 12.02.2014

Sf. Gheorghe

27.02.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*