Revista presei maghiare din România 16.01 – 31.01.2014 (1)

Se organizează Ziua Libertăţii Secuieşti – Ar putea urma anul colaborării

Anul trecut a fost anul schimbărilor, deoarece UDMR a recunoscut că aspiraţiile legate de autonomia Pământului Secuiesc trebuie sprijinite – a declarat Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Trei Scaune. El a spus că ar dori ca marşul să continue, iar anul 2014 să fie anul colaborării. În problemele naţionale putem acţiona doar împreună. Aşa trebuie să procedăm în data de 10 martie, de Ziua Libertăţii Secuieşti – a declarat el. Preşedintele PCM a iniţiat în spiritul acestei idei, în cadrul şedinţei consiliului judeţean, ca înainte de data de 10 martie, consiliile judeţene Covasna şi Harghita să organizeze o şedinţă comună de lucru. Acest lucru ar fi necesar din mai mult puncte de vedere.

A început deja organizarea protestului de la Târgu Mureş, planificat pentru data de 10 martie – a declarat Gazda Zoltan, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi. Au avut loc şi negocieri preliminare, însă se doreşte ca în latura organizatorică să fie implicate şi partidele şi organizaţiile maghiare. Potrivit estimărilor, se vor aduna cel puţin 100.000 de oameni. Vor fi puse la dispoziţie autobuze din toate colţurile Pământului Secuiesc şi se doreşte ca protestatarii autonomişti să mărşăluiască fără simboluri şi drapele de partid.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7094 din 16.01.2014, autor Farkas Reka

Se lucrează la proiectul autonomiei Pământului Secuiesc

UDMR lucrează în continuare la proiectul de lege care vizează autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, iar în cadrul sesiunii parlamentare de primăvară îl va înainta în parlament – a comunicat ieri 16.01.2014 Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii. El a declarat că realizarea proiectului s-a dovedit mai dificilă decât au crezut iniţial, însă în decurs de 1-2 săptămâni, documentul va fi supus dezbaterii publice. Grupul de specialişti, însărcinat de UDMR, lucrează la amănuntele tehnice ale funcţionării administrative a autonomiei. Varianta actuală a proiectului încearcă să clarifice amănuntele legate de funcţionarea autonomiei. In mai 2013, UDMR a decis la congresul de la Miercurea Ciuc să elaboreze un proiect de lege despre autonomia Pământului Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7095 din 17.01.2014

Procesul la rejudecare – Drapelul oraşului nu poate flutura

Prin sentinţa pronunţată vineri 17.01.2014 Curtea de Apel Braşov a retrimis în instanţa de fond cazul drapelului municipiului Sfântu Gheorghe. Autoguvernarea locală Sfântu Gheorghe a adoptat în anul 2008 drapelul oraşului, iar prefectul de atunci a atacat hotărârea abia după patru ani, deşi, potrivit legii, ar fi avut la dispoziţie doar şase luni. La începutul procesului, juristul municipalităţii a invocat această întârziere, iar Tribunalul Judeţean Covasna ar fi dat curs acestei motivaţii. Cazul a ajuns la Curtea de Apel Braşov în urma recursului făcut de prefectul judeţului Covasna, unde drapelul judeţului fusese deja declarat ilegal. Din acest motiv, edilul oraşului a solicitat sprijinul persoanelor fizice şi al organizaţiilor civile, acestea implicându-se în procesul care a continuat din toamna anului precedent cu un număr de 2.322 de pârâţi. Ca răspuns, şi Forumul civic al românilor de pe Pământul Secuiesc s-a implicat, susţinându-l pe prefect. Aşa s-a ajuns la decizia de ieri 17.01. Mai întâi cazul va fi judecat la Tribunalul Covasna după care, dacă una dintre părţi va fi nemulţumită de sentinţă, cazul se va reîntoarce la Curtea de Apel Braşov.

Dacă soluţionarea cazului va fi din nou nefavorabilă, municipalitatea se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg – a declarat Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care are speranţe şi în judecata guvernului României, adică în adoptarea unei reglementări de interpretare evidentă a legii: să nu se mai întâmple ca într-un judeţ să poată fi folosite simbolurile autoguvernării iar în alt judeţ, nu.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7096 din 18.01.2014, autor Demeter J. Ildiko

Ne-am adresat lui Puskas Balint, membru al Curţii Constituţionale – De ce a fost respinsă legea privind descentralizarea?

În opinia lui Puskas Balint, membru al Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională nu a respins ideea descentralizării în sine. După studierea documentului de 4000 de pagini, toţi cei 9 membri au ajuns la concluzia că norma juridică are greşeli grave, este plină de contradicţii şi de aspecte inconsecvente, ca atare nu poate fi aplicată în forma ei actuală. Este important – a evidenţiat el – faptul că prin respingerea legii au reuşit să clarifice împreună cu colegii faptul că între lege şi principiul de stat unitar, stabilit în constituţie, nu există contradicţii. Prin intermediul unei legi corespunzătoare, conducerea de stat centralizată poate fi demontată. O bună parte a sarcinilor poate fi transferată în sfera atribuţiilor existente la nivel judeţean sau la nivel autoguvernamental. Un bun exemplu în acest sens este Germania, care în pofida organizării sale federative, a rămas totuşi unitară prin intermediul unei descentralizări bine gândite.

Membrii curţii constituţionale au considerat că legea descentralizării nu ar fi servit la acurateţea adoptării deciziilor şi la eficienţa administraţiei. Mai mult decât atât, la efectul acesteia, proasta practică bucureşteană s-ar fi mutat de pe malul Dâmboviţei în municipiile reşedinţă de judeţ.

UDMR a sugerat luni de zile membrilor şi celor care au urmărit procesul legislativ faptul că această descentralizare parţială înseamnă multe avantaje pentru judeţele din Transilvania, locuite de o populaţie mixtă, deşi în opinia lui Puskas Balint nici un consilier maghiar nu a citit până la capăt legea, nu a acordat atenţie contradicţiilor şi lipsei de aplicabilitate.

Respingerea legii nu înseamnă sub nici o formă respingerea descentralizării -a evidenţiat membrul maghiar al curţii constituţionale.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7097 din 20.01.2014, autor Simo Erzsebet

Proiectul noii constituţii – privit cu ochi maghiari transilvăneni

Propunerile cu referire directă la maghiarimea transilvană, incluse în proiectul noii constituţii, sunt cât se poate de ambigue, mai mult, într-un anumit context politic, ele ar putea fi de-a dreptul restrictive – se arată într-o analiză recent dată publicităţii de Grupul de Analiză Politică Mensura Transylvanica. Potrivit autorilor care au analizat proiectul constituţiei din punct de vedere maghiar, pe ordinea de zi maghiară transilvană au apărut, pe marginea proiectului de constituţie, patru probleme importante . Acestea sunt:

a) recunoaşterea rolului istoric al minorităţilor în privinţa constituirii statului (art. 1)

b) crearea bazelor constituţionale ale unor organe decizionale care să dispună de atribuţii referitoare la păstrarea identităţii minorităţilor (modificarea art. 6)

c) codificarea utilizării simbolurilor comunitare (art. 12)

d) crearea bazelor constituţionale ale regionalizării (art. 3, 122 şi 138).

În privinţa articolului 6, autorii arată că în opinia lor, un astfel de articol le-ar fi asigurat minorităţilor naţionale o protecţie constituţională corespunzătoare în cazul în care ar fi garantat dreptul acestora la veto în privinţa păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii lor. Autorii consideră periculos şi articolul 12, din care subliniază două posibile consecinţe:

Într-un anumit context, nici nu atât de inimaginabil, cei care se opun arborării drapelului secuiesc sau ungar ar putea beneficia chiar şi de un sprijin constituţional pentru încercările lor. De exemplu, în baza constituţiei se pot opune ideii ca drapelul secuiesc să devină drapelul întregii regiuni, pentru acest lucru fiind suficientă lecturarea fragmentului limitativ din articol.

În concluzie, autorii arată, în legătură cu propunerea de regionalizare, că ea creează baza constituţională a ideilor guvernamentale de până acum şi prefigurează regionalizarea simetrică, una cu conţinut pur administrativ. Propunerea nu conţine nici un element de garanţie împotriva centralismului, nu există nici acum garanţia constituţională a autonomiei regiunilor. Iar în final, lasă deschisă şi problema regiunilor istorice, printre care şi Pământul Secuiesc.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 13 din 21.01.2014

Consiliul Naţional Secuiesc – Iniţiativă cetăţenească prost interpretată

Comisia Europeană a interpretat greşit iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale – a declarat Izsak Balazs, preşedintele CNS. După cum a spus Izsak Balazs, Comisia Europeană i-a trimis un răspuns formulat în 81 de puncte instanţei UE, cu sediul la Bruxelles, în legătură cu motivul pentru care a respins înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti a CNS. CNS i-a cerut instanţei ca hotărârea de respingere din partea Comisiei Europene să fie abrogată, iar comisia să fie obligată să înregistreze iniţiativa cetăţenească. În opinia preşedintelui CNS, Comisia Europeană ar avea dreptul de a refuza înregistrarea iniţiativelor care nu ţin în mod evident de atribuţiile Uniunii. Motivaţia amplă demonstrează că nu este clar nici de departe dacă iniţiativa CNS poate fi inclusă sau nu în dreptul UE. Izsak Balazs a arătat că proiectul elaborat de CNS nu a făcut propuneri legislative în privinţa ocrotirii drepturilor minorităţilor, ci în privinţa tematicii politicii de coeziune. (…) În opinia sa, în această etapă, Comisia Europeană nu ar fi trebui să se lanseze, cu iniţiatorii, în discuţii privind interpretarea juridică, ci ar fi trebui să dea cale liberă strângerii a peste un milion de semnături de susţinere, din cel puţin şapte state ale Uniunii Europene. Preşedintele CNS a adăugat: până la sfârşitul lunii februarie trebuie să trimită răspuns la cererea reconvenţională a Comisiei Europene, după care instanţa Uniunii Europene va dedice dacă va putea începe sau nu strângerea de semnături.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7098 din 21.01.2014

Secuii insistă asupra cerinţelor lor autonomiste

Secuii doresc ca guvernul României să conştientizeze faptul că ei nu renunţă la obiectivul lor, la autonomia Pământului Secuiesc – a declarat Izsak Balazs, în cadrul conferinţei de presă organizate ieri 20.01.2014 la Târgu Mureş. El a prezentat preparativele pentru demonstraţia denumită Ziua Libertăţii Secuieşti. Izsak a mai arătat: guvernul nu a reacţionat nici la petiţia adoptată la demonstraţia de anul trecut şi nici la marele marş din luna octombrie, nu doreşte să ia la cunoştinţă revendicările secuilor. Potrivit lui Izsak Balazs, (…) prin intermediul a peste 100.000 de participanţi vor să-i transmită Bucureştiului că secuii nu dau înapoi şi doresc să poarte un dialog cu guvernul român, în calitate de parteneri, în vederea soluţionării problemelor lor.

Ziua Libertăţii Secuieşti va fi organizată în Piaţa Poştei din Târgu Mureş, la monumentul celor trei eroi martiri executaţi în anul 1854. Izsak Balazs a declarat: posteritatea îi poate omagia demn pe eroii martiri secui dacă va lupta în continuare pentru obiectivele sale, pentru autodeterminarea naţională şi pentru libertatea secuiască.

Referindu-se la apropiata campanie electorală, a spus că nu vor organiza o manifestare de partid. Ziua Libertăţii Secuieşti, ziua autodeterminării secuieşti, este a poporului secuiesc – a subliniat preşedintele CNS. Izsak a semnalat că au existat persoane care au obiectat în legătură cu data manifestării, dat fiind faptul că data de 10 martie este o zi de luni. Alţii au cerut ca această zi să fie comasată cu festivităţile din 15 martie, însă CNS ar considera injustă schimbarea datei festivităţii. Să facem eforturi comune pentru ca mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti să aibă ecoul sărbătorii universale a maghiarilor în cadrul fiecărei festivităţi locale de comemorare din data de 15 martie, în rândul secuilor şi în întreaga lume – a formulat preşedintele CNS, într-un comunicat emis ieri 20.01.2014

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7098 din 21.01.2014

Ca să putem dărâma zidul tăcerii

Consiliul Naţional Secuiesc cheamă la un nou miting autonomist de mare amploare, în data de 10 martie. Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti vom insista din nou la Târgu Mureş asupra cerinţei noastre la autodeterminare. Marele marş al secuilor a prezentat clar odată pentru totdeauna faptul că sprijinul comunitar al autonomiei este foarte puternic. Este o cerinţă socială care nu poate fi ocolită de nici un partid maghiar.

Toate acestea sunt importante şi prin prisma faptului că în urmă cu un an nu a fost pozitivă atitudinea tuturor organizaţiilor maghiare. PPMT şi PCM au susţinut de la început iniţiativa CNS, însă atitudinea UDMR nu a fost în totalitate clară: nu a fost împotriva acţiunii, însă conducerea centrală s-a delimitat. Doar organizaţiile de pe Pământul Secuiesc au participat la mobilizare şi la eveniment. In pofida acestui fapt, numărul participanţilor la acţiunea de anul trecut poate fi apreciat la 30.000. Se sperăm că în acest an nu se va mai pune întrebarea dacă partidele maghiare vor participa activ la procesul organizării. Energiile destinate conflictelor interne vor putea fi folosite pentru mobilizare şi pentru popularizarea internaţională a cazului.

Trebuie să fim pregătiţi de faptul că puterea română de stat va încerca şi de această dată să bagatelizeze şi să treacă sub tăcere evenimentul. Trebuie să găsim antidotul la tăcere, la modalităţile securiste ale minciunii, iar pentru acest lucru, pe lângă participarea în masă, este nevoie şi de un puternic interes al presei din străinătate, de o poziţie fermă din partea ţării-mamă şi de sprijinul aliaţilor noştri internaţionali. Din cauza măsurilor guvernului, de periclitare a caracterului de stat de drept, şi din cauza luptei demarate pentru obţinerea controlului asupra justiţiei, din ce în ce mai multe state europene şi SUA urmăresc cu atenţie evenimentele din România. In cazul în care reuşim să folosim această îngrijorare în favoarea noastră, dacă putem explica limpede încălcarea drepturilor noastre, am putea avea succes, iar Bucureştiul nu va mai putea ignora petiţiile şi revendicările noastre.

Pentru acest lucru ar fi nevoie în primul rând de un proiect de acţiune armonizat şi de împărţirea muncii între organizaţiile politice maghiare din Transilvania.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7098 din 21.01.2014, autor Farcadi Botond

Cazul biroului de la Bruxelles se urneşte din loc

Se pare că se urneşte din loc cazul biroului de reprezentanţă de la Bruxelles a judeţelor Covasna şi Harghita. Biroul de reprezentanţă a Pământul Secuiesc, inaugurat în anul 2011, nu şi-a deschis încă porţile. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a declarat că guvernul ungar încă nu a transmis contractul prin care pune la dispoziţie în mod legal spaţiul destinat biroului. Recent s-au purtat discuţii despre acest lucru. Este aşteptat documentul, după care urmează semnarea contractului.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7099 din 22.01.2014

Cazul drapelului secuiesc – Primarul din Ozun a fost amendat

Curtea de Apel Braşov a înmânat miercuri 22.01.2014 decizia prin care arborarea drapelului secuiesc pe primăria din Ozun este declarată ilegală, ca atare, drapelul a fost îndepărtat. In aprecierea edilului localităţii, Raduly Istvan, procesul are şi un aport pozitiv: curtea a precizat şi faptul că persoanele fizice pot utiliza liber acest simbol, pe terenul lor privat. Potrivit primarului, i-a fost intentat un nou proces, deoarece în loc să îndepărteze drapelul în termen de 30 de zile de la pronunţarea sentinţei, a aşteptat înmânarea oficială a deciziei Curţii pentru a îndepărta drapelul. Prefectul îi cere să plătească o taxă pentru fiecare zi de întârziere, taxă echivalentă cu 20% din salariul minim pe economie. Sentinţa definitivă şi irevocabilă în procesul de la Ozun a fost pronunţată de Curtea de Apel Braşov în 18 septembrie. Taxa de întârziere ar depăşi 15.000 lei.

Raduly a spus că după calculele sale, nu mai este nevoit să achite această sumă, deoarece odată cu îndepărtarea drapelului, a doua acţiune în instanţă a devenit lipsită de cauză. A adăugat că drapelul secuiesc este arborat în nenumărate curţi din sat, iar acest fapt contrabalansează lipsa drapelului de pe primărie.

Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi a luat la cunoştinţă cu indignare cele întâmplate. In cadrul unui comunicat de ieri 24.01.2014, preşedintele Gazda Zoltan îndeamnă ca în locul unui drapel albastru-auriu îndepărtat să arborăm 100, el cerându-le acest lucru şi cetăţenilor comunei Ozun. Să dăm un răspuns corespunzător la acţiunea puterii împotriva simbolului secuiesc şi a edilului care îl utilizează la modul firesc şi legal. Nu dăm înapoi la vederea acestui nou atac lansat împotriva simbolului secuimii, dimpotrivă, susţinem prin noi metode cauza autonomiei şi a libertăţii – se arată în comunicat. Gazda Zoltan preconizează demararea unei colecte în cazul în care va trebui achitată amenda.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7102din 25.01.2014

Asaltul prefectului – Drapel românesc pe sediile partidelor maghiare

Prefectul Dumitru Marinescu ar obliga partidele maghiare să arboreze drapelul românesc. Printr-o adresă oficială, le cere UDMR, PCM şi PPMT ca în conformitate cu normele juridice, să arboreze pe sediile lor drapelul naţional românesc. PCM nu încalcă legea prin faptul că nu arborează drapelul românesc – a precizat ieri, 24.01 – răspunzând solicitării noastre, preşedintele filialei judeţene a partidului. Dacă ne-ar trata ca parteneri egali, nu ar lua, în cazul Ozunului, de exemplu, decizia că drapelul Pământului Secuiesc trebuie îndepărtat de pe o instituţie. PCM este un partid politic, iar obiectivul său este autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. În măsura în care ţin cont de solicitările noastre şi ne tratează drept parteneri egali, şi noi vom satisface solicitările celeilalte părţi – a spus Kulcsar Terza Jozsef. In opinia sa, pe Pământul Secuiesc este sesizabilă şi aşa o tensiune, iar pentru ca pe viitor aceasta să poată fi evitată, nu ar trebui să se lege de astfel de lucruri.

Pe 24.01., filiala PPMT Trei Scaune încă nu primise o înştiinţare oficială cu privire la arborarea drapelului românesc, însă legea partidelor prevede acest lucru – ne-a răspuns Benedek Erika. Liderul filialei judeţene a partidului a arătat că PPMT nu are sedii de partid oficiale, ci au fost găzduiţi în birourile CNMT, ca atare nu au cum să pună în practică solicitarea prefectului. Pe frontispiciul palatului Beor din strada Martinovici Ignat, care găzduieşte şi sediul UDMR Trei Scaune, flutură, alături de drapelul uniunii, şi drapelul secuiesc. Adresa prefectului, referitoare la arborarea drapelului românesc, nu sosise ieri nici aici. Dacă vom primi o astfel de adresă, vom analiza ce prevăd normele juridice – ne-a spus, răspunzând solicitării noastre, preşedintele UDMR Trei Scaune, Tamas Sandor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7102 din 25.01.2014, autor Demeter Virag Katalin

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*