Vino, române, la Sfânta Unire!
Române, păstrează-ţi credinţa
Cu ţara pre ţară jurând,
Dă-ţi viaţa să-i aperi fiinţa,
Fii mândru prin faptă şi gând!
Române, revino-ţi în fire
Din somnul de moarte, fii treaz
Şi vino la Sfânta Unire,
E ţara la mare necaz!
Române, din lume te-adună,
Degeaba huleşti şi te plângi,
Semnalul de luptă răsună,
Român cu român să te strângi.
Române, te luptă şi-n luptă
Ori mori ca martir, ori învingi,
Ţi-e ţara vândută şi ruptă,
Ori lupţi s-o uneşti, ori te stingi!
Române, gândeşte-te bine
Ce-n urmă copiilor laşi:
Regrete, durere, ruşine
Şi fără de ţară, urmaşi…!
Române, române, ajunge,
Destul ai fost frânt şi bătut,
În vatra de veacuri te strânge,
Sorbi grabnic vremelnicul Prut!
Jalea Basarabiei
Eu aproape, tu departe
Tu acolo, eu aici…
Câtă jale ne desparte,
Câte doruri mari şi mici…
Câtă lume ne alungă
Şi ne ţine doi străini,
Calea scurtă-i tot mai lungă
Între fraţi şi-ntre vecini…
De durere şi-ndurare
Dor cu dor şi pas cu pas,
Oare câtă aşteptare
Ca de moarte ne-a rămas?
Câte lacrimi şi speranţă
Va mai curge-n vad de Prut
Udând maluri la distanţă
De-un hotar străin, nevrut?
Câtă jale şi cât sânge
Vor mai curge din caval,
Câte inimi vor mai frânge
Doinele de peste mal?
Eu departe, tu aproape
Tu aici, acolo eu,
Despărţiţi de-un drum de ape
Şi de lacrimi tot mereu…
A plecat dorul în lume
A plecat dorul în lume
Ruşinat săracul cum e,
A plecat lăsând acasă
Dorul ce cu dor apasă,
A trecut în lacrimi pragul
Şi s-a-nstrăinat pribeagul
A plecat de-acasă dorul,
Nici stăpânii nu mai voru-l,
Nici nevasta, fiica, fiul
Stâlp la casă nu mai ştiu-l,
Nici bătrânii nu mai strigu-l
Când dă foamea, apa, frigul…
A plecat de dor de ducă
Şi durerea ce-l usucă,
A plecat aproape-n fugă
Ca să prindă loc de slugă,
A plecat doar ca să plece
Cât e vremea rea şi rece…
A plecat dorul să-şi poarte
Şi să-şi afle-n suflet moarte,
Plin de-amar şi de pricină
A plecat doar ca să vină
De pe drumuri ce le merse,
Lacrimile să îşi verse…
A plecat doru-n cătuşă
Plângând dincolo de uşă,
Dincolo de vămi şi vreme…
Parcă-aud un dor cum geme
Parcă simt un dor cum doare,
Ori e-a vântului suflare?
A plecat dorul, române,
Şi pe drum îţi va rămâne,
Nici în casă, nici afară,
Nici în lume, nici în ţară,
Ci doar dus în pribegie,
Rupt de maica Românie…
A fi uniţi
A fi uniţi, surori şi fraţi
De-aproape şi departe,
Înseamnă să vă deşteptaţi
Din somnul cel de moarte.
A fi uniţi, părinţi şi fii
Când sufletul ne plânge,
Înseamnă jertfă când va fi
Nevoie de-al tău sânge
A fi uniţi, tineri-bătrâni,
Femei-bărbaţi prin veacuri,
Înseamnă limba la români
Şi doina pentru leacuri.
A fi uniţi şi vindecaţi
De doruri şi de jale,
Înseamnă Prutul să-l secaţi
Să nu vă stea în cale.
A fi uniţi prin legământ
În suflet şi cuvinte,
Înseamnă pâine de pământ
Din spice de morminte.
A fi uniţi români de-un glas
De-aici şi dinafară,
Înseamnă ceas de lung popas
La crucea milenară.
A fi uniţi vecin-vecin
De-un doliu cât o ceaţă,
Înseamnă viaţă şi destin
De viaţă pentru viaţă.
A fi uniţi, unindu-ne-ar
Durerea resemnării,
Înseamnă-a fi o clipă doar
Iisuşi pe crucea Ţării!
Unirea si salvarea neamului romanesc nu cred ca se va putea realiza prin jertfa de sange si martiraj de Iisusi. De doua mii de ani tot dam jertfe si vad ca nimic nu se obtine. Tot la coada Europei suntem, tot bataie de joc suntem.
Singura solutie este ridicarea nivelului de instruire intelectuala, a nivelului de educatie, cultura, civilizatie, a nivelului de civism si empatie pentru cei de-un neam cu noi.
La recensamantul din 1930, circa 50% din populatie era analfabeta. Date concrete, scrise, dovedite. Comunismul fioros a incercat sa duca multimea la scoala, s-o moralizeze, a obtinut eradicarea analfabetismului, a creat o puternia intelectualitate, dar fortele raului au fost mai tari.
Nu stiu daca aceste forte ale raului sunt in exteriorul neamului romanesc sau sunt intrinseci neamului romanesc. Cert este ca dupa zdrobirea si punerea la pamant a principiilor comuniste, analfabetismul isi face loc din ce in ce mai mult pe meleagurile noastre. Priviti ca de ani buni nici 50% din absolventii de liceu nu reusesc sa-si ia bacul.
Continutul analfabet in zilele noastre nu mai are semnificatia din vechime. Chiar daca te semnezi, chiar daca o mai dregi la citit sau la scris, daca nu intelegi ceea ce citesti sau ceea ce scri cand ti se dicteaza, tot un analfabet esti.
Eu nu cred ca bolsevicii ii invata pe romani sa refuze cartea. Nu cred ca fac acest lucru nici evreii si nici UE. Cartea nu se baga cu forta in capul omului. Cred ca problema/mingea este in terenul nostru. Neamul romanesc nu este adaptat noilor timpuri, cand cel mai tare in parcare este cel cu mai multe cunostinte intelectuale. Nu mai poti sa te duci in munti si sa lupti cu arma in mana si sa omori alti romani trimisi de Ion Iliescu ca sa-i prinda pe partizani. Sa nu ne mai omoram noi romanii, unii pe altii, legionarii pe comunisti sau bietul soldat securist pe partizanul legionar din munti. Toti suntem romani. Nu va mai ucideti unii pe altii pentru idei care nu sunt ale neamului romanesc, idei venite de la altii ca sa ne omoram intre noi. Pentru ca nici bolsevismul nu-i nascut de rusi, nici nazismul de germani, nici fascismul de italieni si nici legionarismul de romani. Toate aceste ideologii au fost nascocite probabil de masini ca sa ne omoram noiu, unii cu altii si ei sa stapaneasca lumea. Chiar nimeni nu constientizeaza acest lucru ? Cati zeci de ani sa mai treaca pentru a intelege un fapt atat de simplu „dupa vorba, dupa port” ?