Ori lupți, ori te stingi – grupaj liric dedicat Zilei Unirii

Vino, române, la Sfânta Unire!

Române, păstrează-ţi credinţa
Cu ţara pre ţară jurând,
Dă-ţi viaţa să-i aperi fiinţa,
Fii mândru prin faptă şi gând!

Române, revino-ţi în fire
Din somnul de moarte, fii treaz
Şi vino la Sfânta Unire,
E ţara la mare necaz!

Române, din lume te-adună,
Degeaba huleşti şi te plângi,
Semnalul de luptă răsună,
Român cu român să te strângi.

Române, te luptă şi-n luptă
Ori mori ca martir, ori învingi,
Ţi-e ţara vândută şi ruptă,
Ori lupţi s-o uneşti, ori te stingi!

Române, gândeşte-te bine
Ce-n urmă copiilor laşi:
Regrete, durere, ruşine
Şi fără de ţară, urmaşi…!

Române, române, ajunge,
Destul ai fost frânt şi bătut,
În vatra de veacuri te strânge,
Sorbi grabnic vremelnicul Prut!

Jalea Basarabiei

Eu aproape, tu departe
Tu acolo, eu aici…
Câtă jale ne desparte,
Câte doruri mari şi mici…

Câtă lume ne alungă
Şi ne ţine doi străini,
Calea scurtă-i tot mai lungă
Între fraţi şi-ntre vecini…

De durere şi-ndurare
Dor cu dor şi pas cu pas,
Oare câtă aşteptare
Ca de moarte ne-a rămas?

Câte lacrimi şi speranţă
Va mai curge-n vad de Prut
Udând maluri la distanţă
De-un hotar străin, nevrut?

Câtă jale şi cât sânge
Vor mai curge din caval,
Câte inimi vor mai frânge
Doinele de peste mal?

Eu departe, tu aproape
Tu aici, acolo eu,
Despărţiţi de-un drum de ape
Şi de lacrimi tot mereu…

A plecat dorul în lume

A plecat dorul în lume
Ruşinat săracul cum e,
A plecat lăsând acasă
Dorul ce cu dor apasă,
A trecut în lacrimi pragul
Şi s-a-nstrăinat pribeagul

A plecat de-acasă dorul,
Nici stăpânii nu mai voru-l,
Nici nevasta, fiica, fiul
Stâlp la casă nu mai ştiu-l,
Nici bătrânii nu mai strigu-l
Când dă foamea, apa, frigul…

A plecat de dor de ducă
Şi durerea ce-l usucă,
A plecat aproape-n fugă
Ca să prindă loc de slugă,
A plecat doar ca să plece
Cât e vremea rea şi rece…

A plecat dorul să-şi poarte
Şi să-şi afle-n suflet moarte,
Plin de-amar şi de pricină
A plecat doar ca să vină
De pe drumuri ce le merse,
Lacrimile să îşi verse…

A plecat doru-n cătuşă
Plângând dincolo de uşă,
Dincolo de vămi şi vreme…
Parcă-aud un dor cum geme
Parcă simt un dor cum doare,
Ori e-a vântului suflare?

A plecat dorul, române,
Şi pe drum îţi va rămâne,
Nici în casă, nici afară,
Nici în lume, nici în ţară,
Ci doar dus în pribegie,
Rupt de maica Românie…

A fi uniţi

A fi uniţi, surori şi fraţi
De-aproape şi departe,
Înseamnă să vă deşteptaţi
Din somnul cel de moarte.

A fi uniţi, părinţi şi fii
Când sufletul ne plânge,
Înseamnă jertfă când va fi
Nevoie de-al tău sânge

A fi uniţi, tineri-bătrâni,
Femei-bărbaţi prin veacuri,
Înseamnă limba la români
Şi doina pentru leacuri.

A fi uniţi şi vindecaţi
De doruri şi de jale,
Înseamnă Prutul să-l secaţi
Să nu vă stea în cale.

A fi uniţi prin legământ
În suflet şi cuvinte,
Înseamnă pâine de pământ
Din spice de morminte.

A fi uniţi români de-un glas
De-aici şi dinafară,
Înseamnă ceas de lung popas
La crucea milenară.

A fi uniţi vecin-vecin
De-un doliu cât o ceaţă,
Înseamnă viaţă şi destin
De viaţă pentru viaţă.

A fi uniţi, unindu-ne-ar
Durerea resemnării,
Înseamnă-a fi o clipă doar
Iisuşi pe crucea Ţării!

One Response to Ori lupți, ori te stingi – grupaj liric dedicat Zilei Unirii

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *