Impertinența maghiară – revista presei (3)

Şi ei doresc autonomie! – Interviu cu voluntarul kurd Ekrem Kizilgul

În ziua de 7 noiembrie, Centrul de Voluntariat HITI a organizat în incinta Casei cu Arcade din Sfântu Gheorghe o seară naţională kurdă. Trei voluntari din Turcia – Bercem Akbey, Sezer Yavuz şi Kerem Sings – au prezentat oraşul Diyarbakir, respectiv istoria, tradiţiile kurzilor şi caracteristicile vieţii acestora. Cei trei voluntari vor sta șase luni în Trei Scaune, prin intermediul programului Serviciului European de Voluntariat – Youth in Action. La întâlnire au participat şi câţiva tineri kurzi care desfăşoară activităţi de voluntariat la Bucureşti. Dintre aceştia am discutat cu Ekrem Kizilgul.

– S-a îmbunătăţit situaţia minorităţii kurde din Turcia în timpul mandatului guvernului Erdogan? S-a reuşit normalizarea, într-o măsură sau alta, a relaţiei dintre kurzi şi turci?

– Kurzilor din Turcia nu le sunt nici acum asigurate drepturile fundamentale. Nu ne putem folosi oficial limba maternă şi, drept urmare, nu putem nici studia în limba maternă. Insistăm pe lângă guvernul turc pentru schimbarea acestei situaţii.

– Care sunt obiectivele principale ale kurzilor din Turcia, ce rezultate au obţinut până acum?

– Erdogan ne-a asigurat câteva drepturi. Aşa aminti aici un post de televiziune care ni se adresează în limba kurdă. In urmă cu câteva luni, se spusese la ştiri că va fi permisă predarea şi în limba kurdă în şcoli, însă într-un final nu s-a întâmplat nimic. Noi avem în continuare convingerea că ne vom primi drepturile care ni se cuvin. Limbile turcă şi kurdă diferă complet una de cealaltă. In familie vorbim în limba maternă, însă în şcoală suntem nevoiţi să studiem în limba turcă, iar din acest motiv puţini elevi sunt capabili să obţină rezultate foarte bune. In acelaşi timp, am dori ca Turcia să recunoască minoritatea kurdă ca entitate naţională separată. In momentul de faţă, dacă trăieşti în Turcia, oficial eşti considerat turc, deşi acolo trăiesc şi numeroase alte popoare.

– Au renunţat kurzii la visul de a trăi cu toţii într-un stat separat?

– Am dori să avem autonomie, însă Erdogan şi mai multe partide turceşti naţionaliste nu se susţin această aspiraţie. Noi nu vrem să ne separăm de Turcia, pentru că trăim de mii de ani alături de poporul turc. Deşi cultura noastră este diferită, trecutul ne leagă.

– Ce ştii despre aspiraţiile autonomiste ale secuilor?

– Am auzit despre ele, le considerăm îndreptăţite. Ne este clar de ce trăiesc maghiari în România. Dat fiind faptul că există statul ungar, secuilor le este mai uşor. Din acest motiv există şi posibilitatea ca maghiarii transilvani să studieze în limba lor maternă.

– Ce condiţii sunt la Diyarbakir? Un turist din Trei Scaune ar putea merge liniştit în excursie?

– Noi considerăm Diyarbakirul capitala Kurdistanului. Dacă l-am întreba pe un turc despre această localitate, ar spune că este periculos să stai pe acolo, însă adevărul este că oraşul este unul sigur, vin foarte mulţi turişti, care pleacă cu impresii plăcute, localnicii sunt foarte primitori.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 218 din 13.11.2013, autor Levai Barna

Mint acasă, mint în străinătate

Discursul rostit de vicepremierul Liviu Dragnea în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei arată de ce sunt atât de importantă pentru autorităţile române bagatelizarea marelui marş al secuilor şi scăderea numărului participanţilor.

Dragnea, însărcinat cu problema organizării administraţiei publice, a declarat după mitingul pentru autonomia Pământului Secuiesc, în faţa reprezentanţilor sosiţi din numeroase ţări ale Europei, că România – conform obligaţiilor asumate la nivel internaţional – validează prevederile referitoare la asigurarea autonomiei locale, după care a vorbit despre proiectele de descentralizare ale guvernului şi nu a uitat să amintească faptul că în acelaşi timp cu reorganizarea administrativ-teritorială, în România va fi înfăptuită o reorganizare modernă, europeană, ce va avea la bază principiile subsidiarităţii. El a afirmat că s-au purtat consultări cu minorităţile naţionale – a amintit de dezbaterea publică organizată în zonă, de întâlnirea de la Băile Balvanyos – şi că acestea susţin proiectul.

Ştim că diplomaţia de la Bucureşti nu s-a sfiit niciodată să încerce să îmbunătăţească prin minciună imaginea internaţională a ţării. Declaraţia făcută la doar trei zile de la mitingul la care au participat 120.000 de persoane, potrivit căreia totul este ok şi maghiarii salută proiectele guvernului, reprezintă o minciună, ce poate fi considerată o realizare demnă de atenţie a diplomaţiei române antrenate în astfel de probleme.

Acest lucru îi pune pe politicienii şi pe reprezentanţii noştri maghiari în faţa unei sarcini nu foarte uşoare: singura noastră posibilitate este să dezminţim la toate eforturile cuvintele vicepremierului, să atragem atenţia prin toate instrumentele posibile asupra privării noastre de drepturi, să popularizăm cerinţa noastră autonomistă, să căutăm aliaţi şi să promovăm o politică externă maghiară independentă. Trebuie să avem convingerea că nu pot minţi atât de mult încât acest lucru să ne acopere dreptatea. Pentru acest lucru trebuie să ne spunem cu fermitate şi cu voce tare dreptatea. Asta ar trebui să facem în loc să ne punem toate speranţele în negocierile cu politicienii români, care nu se ţin de cuvânt.

Ar ancheta retrocedările din Transilvania

PSD iniţiază constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în cazul retrocedărilor imobilelor din Transilvania – a comunicat ieri, premierul Victor Ponta. In baza interpretării greşite în Transilvania a diferitelor documente şi legi, am ajuns în situaţia de a fi retrocedate sate întregi, cu păduri şi cu pământuri – a motivat el iniţiativa. De antecedente ţine faptul că Gheorghe Funar, preşedintele Partidului România Mare, a declarat vineri că i-a cerut premierului stoparea retrocedării imobilelor naţionalizate în perioada comunismului, deoarece cu ajutorul bisericilor maghiare, Ungaria se foloseşte de legile româneşti privind retrocedările pentru anexarea Transilvaniei.

UDMR protestează faţă de faptul că PSD a pus sub semnul întrebării legitimitatea retrocedării imobilelor naţionalizate în perioada comunismului şi avertizează că România nu îşi poate permite stoparea procesului de restituire şi renaţionalizarea.

Primul care a reacţionat la această problemă din partea UDMR a fost Marko Attila, deputat, condamnat la trei ani cu închisoare cu executare. El este de părere că fără precedent faptul că ancheta este făcută de o comisie parlamentară privind retrocedarea imobilelor, dat fiind faptul că eventuala cercetare a ilegalităţilor ţine de justiţie. Legătura iniţiativei cu Clujul şi invocarea făcută de premier concordă cu opinia lui Funar: el a spus întotdeauna că am jefuit Transilvania şi am luat sate sub titlul de retrocedare – a menţionat el. In opinia deputatului, nu există aspecte întâmplătoare, iar în spatele problemei ar putea sta generarea unei atmosfere politice. In măsura în care PSD consideră că parlamentul trebuie să ancheteze retrocedările, înseamnă că se încearcă obstrucţionarea prin toate instrumentele a redobândirii, de către proprietarii legitimi, a imobilelor, mai ales bisericile, iar în cazul lucrurilor redobândite se încearcă renaţionalizarea lor prin diferite instrumente – a declarat el.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, respinge cu fermitate ideea înfiinţării comisiei parlamentare în vederea reanalizării retrocedării imobilelor din Transilvania. In opinia preşedintelui UDMR, este limpede că este generată o atmosferă politică. Este un teren extrem de periculos şi nu ar trebui pornit în această direcţie, deoarece acest lucru pune sub semnul întrebării legitimitatea retrocedării şi încetineşte sau stopează în totalitate procesul restituirii. Prin această măsură se poate crea impresia că începe practic renaţionalizarea – a subliniat el. Kelemen Hunor este de părere că România modernă a secolului XXI nu îşi poate permite să renaţionalizeze şi să înceapă anchete într-un mod ilegitim. Nu îşi poate permite ca după 24 de ani de la schimbarea regimului să nu renunţe la trecutul comunist şi să nu facă dreptate în cazul a sute de mii de persoane persecutate.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7045 din 14.11.2013, autor Demeter J Ildiko

Pământul Secuiesc ca regiune de dezvoltare – Se organizează referendumul

In data de 8 decembrie, Consiliul Judeţean Covasna va organiza un referendum regional – au decis ieri consilierii. Hotărârea în acest sens a fost adoptată cu un raport de voturi de 26:4, a fost susţinută de reprezentanţii partidelor maghiare, iar fracţiunea USL a votat împotrivă.

Tamas Sandor, preşedintele consiliului judeţean, a declarat: în România, aceasta este prima iniţiativă de amploare, organizată la nivel regional. El a reamintit că împreună cu Antal Arpad a iniţiat referendumul care vizează includerea celor trei judeţe în aceeaşi regiune de dezvoltare. In vederea susţinerii acestei idei, filialele locale ale UDMR, susţinute de organizaţiile de tineret ale PCM şi de biserici, au strâns peste 120.000 de semnături pe Pământul Secuiesc.

Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, care a participat la şedinţă în calitate de invitat, a încercat să îi convingă în primul rând pe consilierii de naţionalitate română că iniţiativa este în interesul tuturor oamenilor care trăiesc în Trei Scaune, pe Pământul Secuiesc. El a arătat că prin faptul că aparţinem de o mare regiune, regiunea pierde 180 de milioane de euro, din care pierderea judeţului este de 40-50 de milioane de euro.

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene a PCM, a evidenţiat: în cazul în care guvernul de la Bucureşti nu ţine cont de voinţa poporului, înseamnă că ne exclude, chiar şi în afara graniţelor ţării. Kulcsar Terza a amintit de marele marş al secuilor din data de 27 octombrie şi şi-a exprimat nemulţumirea faţă de declaraţia lui Toro T. Tibor, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, potrivit căreia marşul ar fi o acţiune compensatorie.

Bedo Zoltan, purtătorul de cuvânt al PPMT, a formulat astfel: cu un ochi plânge, cu celălalt râde. El a spus că partidul său luptă în primul rând pentru autonomia Pământului Secuiesc, însă a subliniat că de această dată nu este vorba despre autonomia secuilor. Tocmai din această cauză nu consideră corespunzător referendumul privind regiunea de dezvoltare. Fiind vorba totuşi despre o problemă naţională, susţine iniţiativa.

Cziprian Kovacs Lorand, deputat liberal, a comunicat că ar fi dorit că voteze pentru, însă are anumite reţineri. El pune sub semnul întrebării pe de o parte viabilitatea economică a regiunii, iar pe de altă parte, în cadrul şedinţei de partid a constatat o mare opoziţie. Colegii său consideră că această soluţie îi vizează doar pe secui şi nu îi vizează pe românii care trăiesc aici. El a întrebat ce paşi au făcut partidele maghiare din Transilvania pentru liniştirea comunităţii române de aici: în cazul înfiinţării regiunii dorite, românii de aici nu ar fi trataţi aşa cum reclamă atitudinea Bucureştiului faţă de ei -a declarat Cziprian.

Tamas Sandor a calificat drept legitimă abordarea şi s-a străduit să convingă pe toată lumea că nu doresc să încurajeze răul constatat pe propria lor piele. Antal Arpad a declarat că toată lumea recunoaşte că organizarea regională de acum este neviabilă. Fondurile structurale sunt împărţite în baza procentului din PIB / persoană. Judeţele Mureş, Harghita şi Covasna se află la acelaşi nivel şi nu avem ce să căutăm în acelaşi loc cu Braşovul şi cu Sibiul. In legătură cu problema naţionalităţii, a declarat că oraşul Sfântu Gheorghe întreţine două teatre, unul maghiar şi unul românesc.

Sabin Calinic, consilier social-democrat, a declarat că judeţul se afundă încet şi sigur, de 24 de ani. Oamenii trăiesc din ce în ce mai rău. Tamas Sandor a declarat că nu putem vorbi de 23 de ani, ci de ultimii 3-4 ani în care se observă progresul. Antal Arpad a declarat că o comparare a oraşului Sfântu Gheorghe cu Braşovul, este ca şi cum am compara Braşovul cu Viena. El a mai declarat că în Sfântu Gheorghe, rata şomajului este sub 3%, fapt care l-a dus, în decurs de trei ani, de pe locul 40 pe locul 22, la nivel naţional.

În opinia senatorului Klarik Laszlo, s-a adeverit la nivel european că marile oraşe provoacă regrese economice în mediul lor şi tocmai din această cauză nu este bine să aparţinem de aceeaşi regiune cu Braşovul. Regiunea de dezvoltare nu se referă la relaţia dintre naţionalităţi. El a mai adăugat: încercăm să demonstrăm de ani de zile că nu suntem împotriva românilor, dar fiind minoritari, avem pretenţii deosebite. El a mai spus că cele 35.000 de semnături îl legitimează să iniţieze modificarea legii în legătură cu reorganizarea regională şi anume ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna să formele o regiune separată. El consideră acest lucru drept un gest nobil şi lucrează cu toată răspunderea pentru acest lucru.

Liberalul Ioan Moroianu nu vede nici o soluţie în privinţa ieşirii din această situaţie proastă. Copiii pleacă, familiile se dezmembrează, ca urmare, el votează împotriva proiectului.

În final, preşedintele a supus proiectul la vot, care a fost votat de membrii UDMR, PPMT şi PCM şi a fost respins de reprezentanţii PSD şi PNL.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7046 din 15.11.2013, autor Szekeres Attila

Pământul Secuiesc poate fi ţara-mamă interioară

Pământul Secuiesc ar putea fi ţara-mamă interioară a diasporei maghiare din Transilvania – a declarat Szekely Istvan, secretar general adjunct al UDMR, însărcinat cu problema organizării sociale, în contextul manifestărilor dedicate zilei diasporei maghiare.

UDMR şi-a prezentat la Aiud, în cadrul manifestării centrale dedicate zilei diasporei, publicaţia care sintetizează rezultatele de până acum ale parteneriatului demarat în anul 2009 între Pământul Secuiesc şi diasporă. După cum reiese din broşură, autoguvernările din judeţele Covasna şi Harghita au susţinut o serie de evenimente care sprijină păstrarea identităţii comunităţilor maghiare care trăiesc în diasporă. In opinia lui Szekely Istvan, liderii autoguvernărilor judeţelor de pe Pământul Secuiesc au înţeles că aspiraţiile politice care vizează consolidarea Pământului Secuiesc vor fi autentice şi acceptabile în cazul în care îşi asumă sarcini în plus legate de diasporă. El a mai spus că legile din România nu fac posibilă susţinerea, de către autoguvernări, a organizaţiilor civile care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul altor judeţe. UDMR consideră drept diasporă acea pătură a maghiarilor din Transilvania care îşi poate menţine identitatea naţională numai cu sprijin extern. Data de 15 noiembrie a fost declarată de congresul UDMR ziua diasporei maghiare. Începând din acest an, ziua diasporei maghiare este sărbătorită în întreg Bazinul Carpatic.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7046 din 15.11.2013

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*