Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Lucrări de amenajare şi foraj” pentru sonda de explorare PUIEŞTI 1B, com Puieşti, jud. Vaslui (1)

1) Date şi concluzii rezultate din RAPORT puse în antiteză cu prevederi ale legislaţiei existente în domeniul exploatării resurselor minerale. Întrucât:

1.1. La pag. 1 din RAPORT se precizează că RAPORTUL analizează exclusiv impactul potenţial generat de forarea unei sonde convenţionale de explorare hidrocarburi – Puieşti 1B.

1.2. Compania Chevron are un interes major şi special declarat pentru gazele de şist în Perimetrul EV 2 Bârlad.

1.3. La solicitarea specială a Companiei Chevron, A.N.R.M. a „actualizat” cu de la sine putere un text de lege (Legea petrolului nr. 238/2004) pe care l-a trecut în acordurile petroliere, încheiate cu Chevron, adăugând la textul Legii nr. 238/ 2004, respectiv la definiţia gazelor naturale şi gazele neconvenţionale (gazele de şist ). Această adăugare a gazelor neconvenţionale peste textul legii, este proba că legea petrolului nu se referă şi la gazele neconvenţionale şi deci, acordul pertrolier pentru Perimetrul EV 2 Bârlad este ilegal.

Conform definiţiei din Legea petrolului nr. 238/2004, rezultă că gazele naturale convenţionale se referă la gazele libere şi nu la gazele neconvenţionale, adică gazele de şist, care sunt gaze captive ( care nu curg liber) în stratul compact de şisturi.

Deoarece aceste gaze sunt captive şi deci nu curg liber, pentru explorarea şi exploatarea lor se foloseşte o tehnologie neconvenţională, sau aşa cum o numeşte chiar A.P.M. Vaslui, o tehnologie emergentă . Dovada poziţiei A.P.M. Vaslui, o constitue următorul citat, extras din Adresa nr. 2992/12.04.2013, a A.P.M. Vaslui, către dl. Mihail Fâcă – preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului ( A.N.P.M.): „ Stimate domn, având în vedere că în cazul proiectelor de explorare gaze de şist, se aplică o tehnologie emergentă, pentru care nu există date suficiente, A.P.M. Vaslui este în situaţia de a solicita expertiză pentru derularea procedurii de emitere a acordului de mediu”. Având în vedere cele de mai sus vă adresăm şi vă cerem să ne răspundeţi, în scris, la următoarele întrebări detaliind răspunsurile pentru a fi complete şi nu de complezenţă :

a) cunoaşteţi că veţi da aviz de mediu unui acord petrolier care este evident ilegal, conform argumentelor prezentate mai sus?

b) Care este legătura sau ce au în comun b.1. RAPORTUL acesta, care analizează exclusiv impactul generat de forarea unei sonde convenţionale de explorare hidrocarburi cu b.2. Punctul de vedere al A.P.M. Vaslui, respectiv că : „în cazul proiectelor de explorare gaze de şist se aplică o tehnologie emergentă pentru care nu sunt date  suficiente” sau cu b.3. Punctul de vedere al A.N.R.M., citat din ziarul de informare editat sub titlul „Gaze de şist”, în luna octombrie 2013, care, la pg.7, arată că: „Până în prezent, în România, nu au fost făcute experimente speciale de fracturări hidraulice pentru gazele de şist întrucât nu a fost săpată nici o sondă deexplorare pentru gaze de şist”.

Până în prezent analiza noastră şi a unor specialişti pe care i-am consultat ne conduce la concluzia că nu este nici o legătură şi că de fapt, RAPORTUL vine în contradicţie cu aceste puncte de vedere, ceea ce îl face să fie total invalid.

Din aceste motive vă solicităm răspuns în scris la următoarele întrebări:

c) Nu credeţi că dacă A.P.M. Vaslui sau orice altă structură de mediu, nu va ţine cont de aceste realităţi şi va emite un acord de mediu în aceste condiţii, cei în drept vor avea cu siguranţă ocazia să cerceteze comiterea unui abuz în serviciu?

d) Nu este clar că A.P.M. Vaslui, ca şi A.N.R.M. contrazic acest RAPORT ca formă şi ca fond?

2) Date şi concluzii din care rezultă că Chevron va folosi încă din faza de explorare fracturarea hidraulică:

Întrucât :

2.1. La pag. 17 din RAPORT se precizează că „La final va fi determinată rezistenţa stratului de interes. Efectuarea încercării de rezistenţă presupune injectarea, sub presiune mare (pâna la 1000 de atmosfere afirmăm noi) a unui fluid pe bază de apă sărată în stratul de interes, în vederea evaluării rezistenţei rocii, a permeabilităţii şi a presiunii din porii acesteia”

2.2. La pag.6 şi pag.7 din ziarul de informare al A.N.R.M., intitulat „Gazele de şist” cităm :” Fracturarea hidraulică este un proces folosit de către companiile active în sectorul energetic pentru a elibera gazele naturale şi petrolul prins în formaţiunile de rocă. Lichidul de fracturare este injectat sub presiune în stratele de roci aflate la mai multe mii de metri adâncime. Fracturarea hidraulică pentru gazele de şist are particularitatea că fluidul de injecţie (APA) conţine nisip şi aditivi chimici care cresc eficienţa fracturării.

Până în prezent în România nu au fost făcute experimente speciale de fracturări hidraulice pentru gazele de şist întrucât nu a fost săpată nici o sondă de explorare pentru gazele de şist”

2.3. Comparând citatul din RAPORT cu citatul A.N.R.M. din ziarul de informare vă vă solicităm răspuns în scris la următoarele întrebări:

a) Nu reiese, în mod clar, că RAPORTUL recunoaşte la pag. 17 că se va efectua fracturarea hidraulică pentru gazele de şist, fapt care contrazice esenţa exprimată în acelaşi RAPORT la pag. 1, precum că doar se forează o sondă convenţională de explorare hidrocarburi?

Nu vedeţi deci că RAPORTUL se contrazice el însuşi la pag.17 faţă de pag. 1?

b) Nu vedeţi că punctul de vedere al A.N.R.M. contrazice acest RAPORT?

c) Injectarea, sub presiune, a unui fluid pe bază de apă sărată (care conţine şi aditivi chimici), în stratul de interes ( stratul de şist), afirmată în RAPORT la pag. 17, nu constituie pentru A.P.M. Vaslui o dovadă şi un semnal de alarmă că în fapt se va face fracturare hidraulică chiar din faza de explorare a gazelor de şist?

d) Doar numai acest argument, tratat în mod singular, nu este suficient pentru A.P.M. Vaslui pentru a decide să nu emită acord de mediu  pentru acest raport care nu evaluează adecvat impactul asupra mediului datorat folosirii fracturării hidraulice, aşa cum se afirmă la pag. 17?

3) Detalii despre posibila folosire a substanţelor chimice în componenţa fluidului de foraj şi a fluidului de fracturare :

Întrucât :

3.1. La pag.30 din RAPORT se menţionează că în Anexa E sunt prezentate substanţele chimice POSIBIL a fi utilizate la forarea sondei de explorare (dar pot fi altele după informaţiile furnizate chiar de către institute americane!). Unele substanţe care se regăsesc în anexa E au efecte cancerigene, iritante, corozive, şi provoacă arsuri şi leziuni! Pentru această vă întrebăm şi vă solicită răspuns în scris:

Care sunt garanţiile oferite de A.P.M. Vaslui, în scris, că mediul nu va fi poluat şi sănătatea oamenilor nu va fi afectată?

4) Date referitoare la monitorizarea modului în care Chevron va lucra pe timpul explorării şi exploatării gazelor de şist:

Întrucât :

4.1. La pag. 80 din RAPORT, în capitolul „MONITORIZARE” se arată că urmărirea calităţii factorilor de mediu, în scopul identificării efectelor pe care le au lucrările asupra mediului, se va face de către investitor. Această situaţie prezintă un conflict evident de interese deoarece investitorul va avea grijă să coboare gradul de poluare prin propria sa monitorizare! După cum spunea un localnic din Puieşti situaţa este similară cu cea în care „ai pune un lup paznic la oi”!

În aceste condiţii vă solicită răspunsuri în scris la următoarele întrebări:

a) A.P.M. Vaslui, în calitate de autoritate competentă în domeniul protecţiei mediului, consideră că este în regulă această situaţie?

b) Având în vedere şi acest aspect, mai poate A.P.M. Vaslui să ofere garanţia scrisă că mediul şi viaţa oamenilor nu vor fi afectate?

5) Date referitoare la aspecte chiar curioase şi suspecte care se regăsesc în RAPORT:

Unele aspecte din raport ne determină să vă solicităm raspunsuri în scris la următoarele întrebări :

a) RAPORTUL a fost realizat la comanda şi pe banii investitorului, adică a companiei Chevron?

b) Aceleaşi situaţii se regăsesc şi în cazul rapoartelor pentru comunele PUNGEŞTI, BĂCEŞTI şi GĂGEŞTI?

c) În acest context sunteţi de acord cu aprecierele din RAPORT precum că riscurile asupra mediului şi sănătăţii oamenilor sunt nesemnificative sau inexistente?

6) Date comparative referitoare la diferenţa dintre densitatea populaţiei din România şi cea din S.U.A:

Vă întrebăm şi vă solicităm răspunsuri în scris la următoarele întrebări:

a) Cunoaşteţi care este diferenţa majoră dintre densitatea populaţiei din România în raport cu densitatea din S.U.A şi Canada, singurile ţări care exploatează gaze de şist?

b) Nu vă îngrijorează faptul că în România şi în special în judeţul Vaslui distanţele dintre localităţile acestuia sunt în medie de 5 – 6 km, în timp ce în S.U.A. nu se pune această problemă deoarece acestea dispun de mari suprafeţe cu zone deşertice unde americanii şi-au permis să foloseacă fracturarea hidraulică?

c) Cunoaşteţi că şi chiar în aceste  condiţii sunt localităţi americane situate la marginea acestor zone de deşert care au fost şi sunt grav afectate?

7) Date cuprinse în H.G. 2075/2004 şi care nu sunt luate în calcul de cei implicaţi în avizarea acordurilor petroliere:

7.1. HG 2075/2004, la Art. 87 se prevede că :”Titularii acordurilor petroliere care execută  lucrările de explorare, au următoarele obligaţii:

Lit. c) Să efectueze punerea în producţia de probă a sondelor de explorare numai cu aprobarea prealabilă a A.N.R.M.

Aşadar, legislaţia în vigoare nu prevede obligativitatea obţinerii de către investitor a unui nou aviz de mediu, în baza unui nou certificat de urbanism, pentru punerea în producţie de probă a sondelor de explorare ci doar vor lua o simplă aprobare de la A.N.R.M.

În aceste condiţii vă întrebăm şi vă cerem răspuns în scris la următoarea întrebare:

Dacă A.P.M. Vaslui eliberează acord de mediu pentru amenajarea şi forajul sondei de explorare Puieşti 1B, care este textul de lege care obligă compania Chevron să solicite iar A.P.M. Vaslui să elibereze un nou acord de mediu pentru a pune în producţia de probă sonda de explorare Puieşti 1B?

8) Prevederi ale Ordinului nr. 1/ 04 ianuarie 2006 cu implicaţii directe la emiterea acordului de mediu:

8.1. Ordinul nr. 1 / 04 ianuarie 2006 ( publicat în Monitorul Oficial nr. 62/24.01.2006) al preşedintelui A.N.R.M., privind modificarea regimului sondelor şi avizarea execuţiei de operaţiuni petroliere de exploatare experimentală arată că acestea nu sunt condiţionate de emiterea unui nou acord de mediu!

8.2. Având în vedere prevederile Ordinului nr. 1/ 04 ianuarie 2006 al preşedintelui A.N.R.M., coroborate cu prevederile H.G. 2075/ 2004 şi având de la  A.P.M. Vaslui acord de mediu eliberat pentru sonda de explorare Puieşti 1B, nimic nu-l obligă pe titular să solicite un nou acord de mediu, motiv pentru care vă solicităm răspuns în scris la următoarea întrebare:

a) Oare nu constataţi că este clar cum aceste prevederi facilitează investitorului să considere că sonda verticală prezentată în RAPORT ( proiect) ca fiind aptă de funcţionare pentru probe de producţie?

8.3. Dacă nu este aşa vă solicităm să ne detaliaţi în scris etapele care vor urma şi prevederile legale concrete pe care vă bazaţi.

8.4. Pentru o problemă atât de importantă şi gravă pe care v-am prezentat-o cu texte din legislaţia în vigoare, nu vom putea accepta un răspuns de complezenţă, de genul celui din RAPORT, pag.22, care arată că :”Pentru a putea trece la acest proiect ulterior, titularul va solicita agenţiilor A.N.R.M., A.P.M. Vaslui şi autorităţilor competente, acordurile, avizele şi autorizaţiile cerute de legislaţia în vigoare, şi numai în cazul în care va obţine toate şi oricare din avize/autorizaţii prevăzute de lege, va proceda la desfăşurarea acestor lucrări”. Un răspuns de acest gen vă va incrimina în mod direct!

O altă întrebare este şi următoarea:

b) Vă asumaţi riscul să deveniţi părtaşi la încălcarea legii trecând cu vederea, deşi noi tocmai acest lucru vi-l punem în vedere, că acest RAPORT arată clar că proiectul îşi propune să efectueze fracturarea hidraulică fără a avea loc o nouă evaluare adecvată a impactului asupra mediului ? Ce interese sau obligaţii aveţi pentru a vă permite să încălcaţi legea?

9) Despre veniturile financiare ale personalului A.N.R.M. aflată în conflict de interese în problema exploatării gazelor de şist.

În consecinţă vă adresăm următoarele întrebări la care vă solicităm răspunsuri în scris:

a) Ştiaţi că, mai multe contracte de concesionare, realizate de A.N.R.M., prin acordarea de permise de foraj şi licenţe de explorare şi exploatare a resurselor minerale, încheiate cu diferite companii, vor face ca să crească valoarea stimulentelor băneşti pentru angajaţii A.N.R.M.?

b) Vă daţi seama că avantajele financiare pentru un grup restrâns de oameni (din A.N.R.M.) constituie principalul motiv pentru care agenţia susţine că fracturarea hidraulică este o metodă sigură şi că explorarea şi exploatarea gazelor de şist trebuie să înceapă imediat în România?

c) În aceste condiţii, A.P.M. Vaslui se mai poate baza pe obiectivitatea A.N.R.M., în ceea ce priveşte siguranţa fracturării hidraulice şi beneficiile aduse de această metodă, atât timp cât le intră angajaţilor A.N.RM. sume importante în conturi?

9.2 Noi, cetăţenii care vom fi afectaţi suntem foarte îngrijoraţi şi nu putem avea încredere în A.N.R.M., cu atât mai mult cu cât acordul pentru Primetrul EV2 Bârlad este secretizat!

10) Despre cum sunt respectate drepturile fundamentale ale omului.

10.1. Având în vedere că dreptul la viaţă şi dreptul la un mediu înconjurător sănătos, sunt drepturi fundamentale ale omului, prevăzute în legislaţia internă, dar şi în tratatele şi pactele internaţionale la care România este parte şi că România este un stat de drept, membru în Uniunea Europeană şi întucât:

10.1.1. În temeiul art. 191 din Tratatul privind funcţionarea U.E., politica U.E în materie de de mediu se bazează pe principiul precauţiei şi al acţiunii de prevenţie.

10.1.2. În temeiul art. 35 din Constituţia României se arată că :

Alin(1): „Statul recunoaşte dreptul  oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos, echilibrat ecologic”.

Alin(2) :”Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept”.

10.1.3. Codul civil / 2012 la art. 61 prevede garantarea drepturilor inerente fiinţei umane şi se arată că:

Alin(1) :”Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege”.

Alin(2) :”Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau ştiinţei”

Având în vederi aceste prevederi exprese ale Constuţiei şi Codului civil/ 2012 vă adresăm următoarele întrebări la care vă solicităm răspunsuri în scris:

a) Ca autoritate competentă în domeniul protecţiei mediului, A.P.M. Vaslui se ridică la nivelul de resposabilitate care să o determine să poată oferi în scris garanţii de mediu?

b) Se angajează A.P.M. Vaslui, să garanteze în scris că a luat toate măsurile şi că mediul înconjurător şi viaţa locuitorilor din Puieşti, şi celelalte localităţi vizate de explorări şi chiar pentru toate localităţile din judeţ? Garantaţi sub angajament scris că acestea nu vor fi afectate?

11) Despre lipsa de competenţă a A.P.M. Vaslui:

Întrebăm şi aşteptăm răspuns în scris la următoarea întrebare:

Este adevărat că A.P.M. Vaslui nu monitorizează lucrările de explorare pe parcursul desfăşurării acestora , şi deci nu poate oferi garanţii în scris de protecţia mediuluic?

12) Despre un control din partea A.P.M. Vaslui care nu poate fi edificator:

12.1. Vă punem o întrebare la care dacă ne răspundeţi cu NU, vă rugăm să argumentaţi cu textul din lege cu care susţineţi acest răspuns. Întrebarea este următoarea: Este adevărat că în conformitate cu art. 49, alin(3) din Ordinul nr. 135 / 2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor (M.M.P.) doar la finalizarea lucrărilor de explorare, A.P.M. Vaslui efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor deciziei etapei de încadrare a acordurilor de mediu? Cât de edificator poate fi acesta pentru stabilirea dimensiunii şi numărului de efecte nocive produse mediului şi oamenilor?

13) Despre lipsa forţelor, mijloacelor şi tehnicilor de control din România:

13.1. Până în prezent, în România, nu există forţe, mijloace şi tehnici de control a activităţilor specifice explorării şi exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, activitate desfăşurată doar de companii străine care, de regulă urmăresc doar profitul şi mai puţin ce necazuri lasă în urma lor, şi vâ invităm să ne răspundeţi în scris la următoarele întrebări:

a) Este adevărat că în prezent, în România, NU EXISTĂ o instituţie specializată, care să aibă în componenţă specialişti ( ingineri geologi, ingineri de foraj, ingineri de petrol şi gaze, chimişti etc.) care să monitorizeze permanent activitatea companiilor care deţin licenţe de explorare sau exploatare a gazelor convenţionale sau a gazelor de şist , precum şi a altor resurse minerale?

b) Este adevărat că neexistând o legislaţie adecvată pentru gazele de şist, nu există reglementări de monitorizare a lucrărilor desfăşurate pe parcursul derulării proiectului?

c) Este adevărat că practic, după obţinerea unei licenţe de explorare, orice companie poate efectua orice fel de lucrări fiind sigură că nimeni nu-i poate monitoriza permanent activitatea specifică?

14) Despre ilegalitatea acordului petrolier referitor la Perimetrul EV 2 Bârlad:

14.1. Vă rugăm să precizaţi dacă există şi unde există paragraf din lege unde se face referire la gazele de şist sau gazele neconvenţionale.

Vă întrebăm şi aşteptăm răspuns în scris:

Este adevărat că acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în  Perimetrul EV 2 Bârlad, încheiat între A.N.R.M. şi S.C. Chevron România Exploration and Production S.R.L. este nul de drept pentru că încalcă prevederile Legii petrolului nr. 238/2004, care lege nu se referă de loc la gazele neconvenţionale, aşa cum sunt gazele de şist?

15) Despre interpretarea greşită, cu scopuri care să servească doar Companiile străine şi mai puţin  intereselor României şi ale populaţiei care locuieşte în zonele vizate de exploatare a resurselor minerale. Vă cerem să ne răspundeţi, în scris, la următoarele întrebări:

a) Este adevărat că H.G. 2075/2004, la articolele 62 până la 72, face referire la faza de explorare, faza de dezvoltare şi faza de exploatare a unui acord petrolier?

b) Este adevărat că Ordinul nr. 135/2010, art. 5, alin(3) prevede că în situaţia în care o investiţie se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate pe raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului trebuie să se realizeze pentru întreaga investiţie?

c) Este adevărat că Perimetrul EV 2 Bârlad, concesionat de Chevron, are o suprafaţă de de 6284 km2 şi cuprinde suprafeţe care aparţin mai multor comune şi judeţe învecinate (Galţi, Vaslui, Bacău, Iaşi) şi investiţia din acordul petrolier se desfăşoară în mai multe faze ( etape ) şi atunci nu consideraţi ca proiectul aflat în dezbatere, încalcă în mod flagrant prevederile legale aflate în vigoare şi precizate de Ordinul 135/2010?

16) Despre lipsa preocupării A.P.M. Vaslui de a se consulta cu alte instituţii , în condiţiile în care fiind blocată din lipsă de legislaţie şi personal profesionist, nu poate avea o implicare importantă în urmărirea acordului petrolier încheiat cu Chevron. Vă cerem să ne răspundeţi, în scris, la următoarea întrebare:

Este adevărat că legislaţia în vigoare obligă A.P.M. Vaslui, ca autoritate competentă privind protecţia mediului, să aibă un rol activ în procesul de avizare  şi că pentru aceasta ar trebui să ceară, spre exemplu, sprijinul şi punctul de vedere al Academiei Române – Secţia Ştiinţe Geonomice, având în vedere faptul că posibilele explorări şi exploatări ale gazelor de şist afectează o mare parte a judeţului Vaslui şi chiar a României, dacă privim harta perimetrelor de explorare prezentate de A.N.R.M.?

17) Despre informaţii mincinoase şi manipulatorii folosite în aşa zisele materiale de informare a populaţiei:

17.1. Având în vedere că A.N.R.M., în ziarul său de informare a populaţiei şi pe care vi-l punem la dispoziţie, susţine că explorări şi exploatări ale gazelor de şist nu au fost făcute până în prezent în România, deci nu se poate cuantifica amploarea factorilor de risc cerţi, vă solicităm răspuns în scris la următoarele întrebări:

a) Este adevărat că S.C. Halcrow România SRL nu a mai elaborat niciodată un raport sau studiu de impact asupra mediului pentru explorare/exploatare – dezvoltare a gazelor de şist, cu alte cuvinte este lipsită de experienţă şi expertiză în acest domeniu şi deci poate fi acuzată de un fals?

b) Este adevărat că acest RAPORT de mediu a fost realizat la comanda şi pe banii beneficiarului (Chevron)?

c) În aceste condiţii, vă asumaţi răspunderea conţinutului RAPORTULUI şi sunteţi de acord cu aprecierile din RAPORT, precum că riscurile pentru mediu şi oameni sunt nesemnificative sau inexistente?

18) Despre ingnoranţa cu care tratează organismele de mediu din România deciziile în domeniu luate la nivelul U.E.

18.1. Vă informăm şi vă cerem să vă documentaţi în legătură cu faptul că în data de 09 octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o decizie prin care evaluarea adecvată a impactului asupra mediului este o cerinţă obligatorie.

18.2. Legile care guvernează ţările U.E. îndeamnă la precauţie şi acţiuni preventive privind activităţile economice care pot provoca oamenilor probleme grave de sănătate şi mediului distrugeri până la dezastre.

18.3. În temeiul art. 191 din Tratatul privind funcţionarea U.E., efectele asupra mediului trebuie luate în considerare cât mai devreme posibil în toate procesele de planificare tehnică şi luare de decizii.

Aprobarea de dezvoltare a proiectelor publice şi privat, care pot avea efecte semnificative asupra mediului, ar trebui acordată numai după ce s-a efectuat o evaluare a posibelelor efecte semnificative ale acestor proiecte asupra mediului. Evaluarea respectivă ar trebui să se desfăşoare pe baza informaţiilor adecvate, furnizate de către iniţiatorul proiectului, care pot fi completate de către autorităţi şi de către publicul care ar putea fi interesat de proiectul respectiv.

18.4. Pentru proiectele care constituie obiectul evaluării ar trebui să se furnizeze o anumită cantitate minimă de informaţii referitoare la proiect şi la efectele sale.

18.5. Efectele pe care le are un proiect asupra mediului ar trebui evaluate pentru a se ţine seama de eforturile de a proteja sănătatea umană, de a contribui prin intermediul unui mediu mai bun la calitatea vieţii, de a asigura păstrarea diversităţii speciilor şi de a conserva capacitatea de reproducere a ecosistemului, ca resursă fundamentală de viaţă.

Faţă de aceste argumente vă cerem să ne răspundeţi în scris la următoarele întrebări:

a) A.P.M. Vaslui cunoaşte asemenea prevedere, şi-a însuşit-o, o respectă punând-o în valoare, în cazul avizelor pentru Perimetrul EV2 Bârlad, adică consideraţi că i-aţi acordat importanţa cuvenită unui document european?

b) Ştiaţi că decizia cuprinde măsuri de prevenire a conflictelor de interese între dezvoltatori şi cei care realizează studiile de impact?

c) Ca instituţie cu responsabilităţi majore în probleme de mediu în judeţul Vaslui, cunoaşteţi că experţii (cum ar trebui să vă consideraţi!) trebuie să aibă calificările necesare, experienţa şi calităţile tehnice, pentru a putea lucra într-un mod obiectiv din punct de vedere ştiinţific, independent de dezvoltatori sau autorităţile publice implicate?

d) În limita, litera şi spiritul acestei decizii a Parlamentului European, pe o scară de la 1 la zece, unde se situează proiectul aflat în dezbatere la Puieşti?

18.2. Noi, cetăţenii care vom fi afectaţi, credem că proiectul aflat în dezbatere la Puieşti, se află în zona cu minus, nu poate prezenta nici o garanţie şi ne simţim minţiţi, manipulaţi chiar de A.P.M. Vaslui, motiv pentru care suntem şi profund neliniştiţi.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*