Pornind de la informaţiile privind istoria masoneriei mondiale şi interesele acesteia din fiecare ţară, nu este deloc exclus ca, actuala ,,criză politică’’ din România, să fie rezultatul imixtiunii oculte a lojelor masonice în treburile statului român. În fond, este momentul propice şi se reeditează acum, într-un anume fel, momentul preluării puterii de către comunişti (puţini, câţi erau!) la noi, după cel de-al doilea război mondial, sub ocrotirea armatei de ocupaţie sovietice.
Consider că, mai mult ca oricând, a sosit momentul să spunem lucrurilor pe nume, până la capăt şi să adoptăm măsuri în consecinţă. E timpul să ne arătăm responsabilitatea pentru prezentul şi viitorul acestei ţări, încă râvnită de cercuri ostile sau puternice grupuri de interese oculte din România şi din străinătate.
Priviţi la articolele din presă, la înmulţirea atacurilor la persoană şi, în mod special, faţă de naţionalişti, adică faţă de cei care simt ceva pentru ţara lor! Să nu credeţi că şi eu poate îi confund pe naţionalişti cu ultranaţionaliştii/extremiştii. Apoi, gândiţi-vă puţin, mai ales, la cei care vor veni după noi, la noile generaţii (în mare parte prinse deja, în plasa diabolică întinsă de materialism, prin diverse forme atrăgătoare şi cosmetizate, acceptând ulterior un nou mod de viaţă şi de gândire aberant!), pe care în mod indiscutabil, nepăsarea noastră îi condamnă (practic şi irevocabil), la o viaţă cu totul şi cu totul nedemnă pentru ei şi urmaşii lor…
Nu sunt politolog de profesie, nici membru de partid, dar cred cu convingere nestrămutată, că politica nu este proprietatea sau apanajul cuiva, şi că ea nu trebuie descifrată şi interpretată doar de către câţiva politicieni, câţiva ,,profesionişti’’ sau analişti (mereu aceiaşi, la televiziunile existente, de exemplu), care desigur, în multe cazuri practică (în realitate) un adevărat partizanat politic.
Proiectul european este fără îndoială un pas uriaş spre globalizare şi uniformizare (nivelarea artificială şi forţată a tuturor structurilor economice, sociale, politice şi culturale!).
Şi, să nu uităm că, acum 50 de ani, Uniunea Europeană a luat naştere printr-o cooperare economică, începută iniţial între cele șase state fondatoare (cifră cu trimitere directă, la însăşi simbolistica masonică), fără a se prezenta nici atunci publicului vreun proiect de dezvoltare pe viitor!
Iată de ce, nefiind de acord cu globalizarea promovată de masoneria şi francmasoneria mondială (cu miile lor de organizaţii din toată lumea), nu pot fi de acord nici cu acest proiect european. Se adevereşte iarăşi faptul, că neînţelegerile dintre UE şi SUA, au fost mereu şi sunt doar de faţadă. Iar proiectul european a fost ideea unor cercuri americane, pentru a îngloba şi înhăma la proiectul globalizării statele bătrânului continent. Cu alte cuvinte, ceea ce constituiau Franţa şi Germania pentru UE (motorul acestei construcţii europene), în viitorul apropiat va fi SUA şi UE în cadrul globalizării!
Apoi, noi românii, cum am putea dobândi peste noapte identitatea şi cetăţenia europeană (mai târziu, cea universală) fără a renunţa la identitatea şi cetăţenia proprie? Avem noi nevoie de o nouă identitate? Doar, dacă România dispare ca stat şi începem să vorbim, precum un reporter ce transmitea în direct de la Berlin evenimentul, despre ,,ţara Europei’’…
V-aş întreba, înainte de a discuta unele probleme, dacă aţi aflat despre pretenţiile financiare exorbitante şi ilegitime formulate de anumite cercuri evreieşti din străinătate şi din ţară, care au cerut imperios statului român şi autorităţilor române despăgubiri de circa 9-10 miliarde de euro pentru ,,evreii exterminaţi din România’’ în timpul guvernării mareşalului Antonescu. Dacă aţi auzit că, profesori şi istorici prestigioşi din România (precum Ion Coja, Gheorghe Buzatu şi mulţi alţii) sunt ţinta unor atacuri făţişe, tocmai pentru că ei nu acreditează teza Holocaustului evreiesc în această ţară. Amintiţi-vă, dacă vreţi, de emisiunea ,,Mari români’’ de la postul public TVR 1 şi de opinia d-lui Adrian Cioroianu, cel care în loc să-l prezinte şi să-l apere pe Antonescu, dimpotrivă, i-a imputat multe lucruri, printre care şi ,,exterminarea a 280.000 de evrei’’! Or, cercetări serioase din domeniul istoriei noastre combat în mod just această ipoteză. De fapt, conform unor mărturii de necontestat ale unor istorici români şi străini (chiar şi evrei!), această cifră invocată este populaţia evreiască salvată, cu mult curaj, de Ion Antonescu! Pentru că, dimpotrivă, România este ţara în care s-a salvat cea mai mare populaţie evreiască din Europa, ameninţată la acea vreme, nu cu exterminarea, ci cu închiderea în lagăre de concentrare şi exploatarea forţată în interes de război.
Adevărata cauză a actualei ,,crize’’ din România este din punctul meu de vedere, presiunea imensă asupra oficialităţilor române, de a da curs cererii despăgubirii materiale ale unor evrei, care şi-au ,,amintit’’ acum de rudele lor, după mai bine de 60 de ani de la acele evenimente. Numai pornind de la această premisă şi pe fondul integrării în UE, vom putea înţelege ceva din actualele evenimente politice de la noi. Fac precizarea, că s-au cerut chiar despăgubiri în natură, cum ar fi cedarea activelor unor importante staţiuni turistice din România, precum Vatra-Dornei şi altele de pe litoralul românesc. Şi, pentru ce? Pentru pretinse fapte istorice, care nici măcar n-au fost cât de cât dovedite! Era suficient a se prezenta liste ale victimelor, care să fie apoi confirmate, aşa cum noi am descoperit trupurile românilor ucişi din Basarabia de către comuniştii stalinişti.
Oricum, poate că ar merita să reflectăm mai mult şi asupra infiltrării masoneriei în România, începând cu familiile boiereşti fanariote Mavrocordat, Cantacuzino, Bibescu, Rosetti, Brătianu, Şutzu, Sturdza ş.a. Sau asupra unora, mai aproape de zilele noastre: Mihail Sadoveanu, Mihai Ralea, Dan Amedeo Lăzărescu, Alexandru Paleologu, Nicolae Alexandru, Nicu Filip, Mihai Musceleanu, Constantin (Costel) Iancu şi nu numai.
Abia acum am accesat link-ul acesta din întâmplare. Vă mulțumesc sincer pentru că ați publicat aceste articole. Sper într-o colaborare îndelungată. Doamne ajută!
Pot să vă trimit și ultimele articole sau toate articolele din 2013?
Radu Iacoboaie