„Prădarea României” – Victor Gaetan şi Ciprian Nastasiu

În  2009, Editura Compania a publicat „Prădarea României”, cu subtitlul  „Cum pradă Traian Băsescu România. Crima organizată. Interesele externe”, cartea autorilor Victor Gaetan, scriitor româno-american şi Ciprian Nastasiu, procuror-şef adjunct la D.I.I.C.O.T.. Ediţia s-a epuizat imediat, procurorul Ciprian Nastasiu a fost, tot imediat, concediat de Laura Codruţa Kövesi, iar eu am primit de la un prieten cartea, pe care, după lectură, am recomandat-o stăruitor. Acestea sunt titlul şi subtitlul volumului care mi-a fost dăruit de un bun prieten. Îi mulţumesc. Mai întâi volumul a apărut în ediţie samizdat, într-un tiraj limitat, ce s-a epuizat imediat. În  2009, Editura  Compania  a scos o nouă ediţie. În noiembrie 2009, la Hotelul Hilton din Bucureşti au avut loc lansarea volumului şi o conferinţa de presă cu autorii, care au răspuns la întrebările presei. Volumul s-a bucurat de un imens interes de la început datorita subtitlului „Cum pradă Traian Băsescu România”, atât de direct şi incitant. Citind cartea, descoperim cu surprindere că şi conţinutul este incitant prin dezvăluirea atâtor fărădelegi din partea celui ce a fost ales tocmai să vegheze la respectarea legilor, iar nu să le nesocotească pentru putere şi avere personală.  Mai mult, Traian Băsescu nu a ripostat cu contraargumente, ci cu insulte într-o conferinţă de presă, ceea ce este o dovadă în plus că lucrurile prezentate de autori sunt adevărate.

Victor Gaetan – Scriitor româno-american care trăieşte de mulţi ani la Washington, împreună cu familia. S-a stabilit de tânăr în Statele Unite şi s-a realizat prin el însuşi, mai întâi pe plan academic, la Harvard  University, iar apoi la Washington. A rămas sufleteşte ataşat ţării sale, neamului şi este intrigat de ce se întâmplă din cauza impostorilor de la conducere. În introducerea sa semnată, Victor Gaetan îi face un scurt rechizitoriu lui Traian Băsescu, începând cu  suspendarea lui din 2007, când a pretins că este victima parlamentarilor pentru că luptă împotriva crimei organizate. O denaturare grosolană şi o capcană în care au căzut naivii care nu pun faptele înaintea vorbelor. Faptele pe care cei doi autori la expun în volum sunt clare şi dovedesc că Traian Băsescu sprijină din umbră crima organizata de străini în România. De asemenea, ne prezintă oamenii cu diferite funcţii şi poziţii care îl sprijină  pe Traian Băsescu în protejarea celor implicaţi în crima organizată. Numele lui Mihai Răzvan Ungureanu  şi Teodor Baconschi sunt capetele lungului afiş de servili.

Ciprian Nastasiu – Timişorean, provine dintr-o familie greco-catolică, ceea ce este foarte important, fiindcă greco-catolicii ăştia sunt întotdeauna mai corecţi şi laborioşi (ora et labora) decât noi, ăştia, ortodocşii („Ce-a da Domnu’”). A terminat facultatea de drept la Bucureşti, apoi s-a  întors la Timişoara, unde a devenit procuror la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Timişoara. Apoi s-a  transferat în Bucureşti la Parchetul General, la biroul procurorului general, rămânând tot în serviciul de cercetare a criminalităţii organizate, ale cărei iţe a început să le dezlege cu ajutorul informaţilor de la SRI şi al Poliţiei. Pe rând, a avut succese în depistarea celor ce se ocupau cu drogurile, cu traficul de persoane, a fost procuror în binecunoscutul dosar Ţigareta. Prin acest caz s-a apropiat, i-a descoperit şi s-a preocupat de cei ce se ocupă ilegal de traficul şi vânzările de armament. Ajuns în această piaţă internaţională a interlopilor veroşi şi fără scrupule, a intrat în cea mai periculoasă junglă a criminalităţii organizate. A fost surprins să afle câţi străini activează în România, ce relaţii şi colaterale au, cât de extinsă şi puternică este reţeaua internaţională a criminalităţii. Prin cercetările făcute, prin informaţiile dobândite, pe dovezi, a ajuns la concluzia că Traian Băsescu este pilonul ei de sprijin în România.

Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism (D.I.I.C.O.T.). A fost înfiinţată şi organizată, central şi teritorial, în 2003. Imediat s-a sprijinit pe Poliţie şi pe Serviciul Român de Informaţii, s-a conectat la serviciile internaţionale cu acelaşi profil. Acest serviciu a fost subordonat procurorului general Ilie Botoş, iar procurorul Ciprian Nastasiu făcea parte din echipa sa. A continuat investigaţile în dosarul Ţigareta, pentru că în spatele fumului de ţigări se făcea un mare trafic ilegal de arme.

Shimon Naor. Evreu născut în România, devenit între timp cetăţean israelian, un binecunoscut vânzător internaţional de armament, s-a ocupat de traficul şi vânzarea de armament şi în afacerea Ţigareta. A fost depistat, anchetat şi judecat în România. A fost condamnat la câţiva ani de închisoare în 1999. La scurt timp a fost eliberat pe cauţiune şi imediat a şters-o în Israel, unde e bine mersi şi se ocupă în continuare cu traficul de armament. Statul român nu a cerut extrădarea lui, iar statul israelian are grijă de valoroşii săi cetăţeni. Procurorul şi echipa sa de la Poliţie nu fluieră a pagubă, ci a mirare de la ce înălţime a venit eliberarea pe cauţiune a unui criminal internaţional.

ANUL 2004. Alegeri prezidenţiale în România. În cei patru ani ai tandemului antiromânesc Iliescu-Năstase, dintre care ultimul un adevărat campion al corupţiei, românii s-au săturat şi scârbit de corupţia guvernanţilor şi politicienilor din România. Traian Băsescu a profitat din plin de această stare de spirit a cetăţenilor români şi, cu o abilitate diabolică, şi-a dus toată campania de pe poziţia unui viitor preşedinte ce va stăvili prin lege  corupţia în ţară. Românii au închis ochii la tot trecutul şi la faptele sale şi l-au ales preşedinte. Odată ales, în beţia succesului, amnezia s-a lăsat peste promisiunile de viitor campion al anticorupţiei, noul preşedinte ocupându-se doar de putere şi avere, acoperindu-şi cu grijă trecutul.

Omar Hayssam. Om de afaceri siriano-român, etalon al corupţiei, căsătorit cu o româncă cu care are şase copii, plus unul de la o metresă a lui. În urma activităţilor sale infracţionale, a adus statului român o pagubă de două milioane de euro într-o singură afacere. Pentru acest motiv, cazul a fost transferat pentru investigaţii şi anchetă la DIICOT, în sarcina procurorului Ciprian Nastasiu şi a echipei sale de investigaţii. Cu migală şi profesionalism, anchetatorii încep să strângă informaţiile necesare procesului. Pe diferite căi, Omar Hayssam aude şi simte că este în colimatorul incoruptibilului procuror şi atunci pune la cale Răpirea românilor în Irak.

Citind acest volum, rămânem contrariaţi de ceea ce a prezentat mass-media românilor, pe de-o parte, şi de adevărul dezvăluit, pe de altă parte, de procurorul Ciprian Nastasiu şi echipa sa. Pe scurt, Omar Hayssam a pus la cale un plan şi o afacere pe cât de ingenioase, pe atât de diabolice. Planul a fost să sponsorizeze un grup de ziarişti care să viziteze Irakul, Damascul, unde urmau să fie răpiţi de nişte falşi terorişti aranjaţi de el. După răpire, Omar ar fi intervenit ca intermediar, i-ar fi recuperat pe ziarişti, devenind eliberatorul, erou în faţa românilor ! Ar fi câştigat prestanţa ce i-ar fi servit drept scut împotriva celor de la DIICOT. A doua parte era afacerea. Răpitorii trebuiau să se arate duri şi determinaţi la început, dar, odată ce intervenea el, să pară că se înduplecă şi să ceară o sumă substanţială drept răscumpărare. Odată banii primiţi, ei urmau să fie împărţiţi cu Omar, fiindcă era planul lui. Scenariul escrocului internaţional ar fi reuşit dacă nu erau incoruptibilul procuror şi brigada lui, condusă de comisarul Miron, care, intuind imediat planul lui Omar, au cerut arestarea sa preventivă. Fără Omar, a urmat partea dificilă, ziariştii români trebuiau răscumpăraţi cât mai repede, până ce nu apăreau complicaţii din partea răpitorilor, cum se întâmplă în asemenea cazuri.

Falsa celulă de criză a lui Traian Băsescu. În plină isterie creată de mass-media pusă să facă rating cu orice preţ, încep negocierile pentru salvarea nefericiţilor jurnalişti care aveau toată simpatia din partea românilor. Traian Băsescu vrea să strălucească din nou şi înfiinţează de urgenţă o celula de criză antitero, şi iar îi impresionează pe votanţii lui. Ciprian Nastasiu, împreună cu comisarul Miron, pleacă la  Damasc pentru informaţii şi investigaţii în timp ce Omar Hayssan este reţinut la Bucureşti.  Răpitorii de la Damasc ameninţă cu moartea sau, în fine, anunţă eliberarea ostaticilor în schimbul unei sume ce depăşeşte zece milioane de euro. Se acceptă. Şi acum intervine ceva cu totul incredibil, dar adevărat, o surpriză repugnantă, oribilă. Statul roman acceptă să-i răscumpere pe ziarişti, banii se iau dintr-un fond special al SRI, trec pe la celula de criză şi de acolo ajung la răpitori, care numără cu trei milioane mai puţin ! Pentru cele de mai sus, vă rog să citiţi dumneavoastră capitolul Răscumpărarea şi milioanele dispărute (paginile de la 87 la 91, ediţia apărută la Compania în 2009). Răpiţii sunt primiţi cu emoţie, iar Traian  Băsescu nu putea să nu fie acolo, să strălucească, să se spună că lui îi aparţine tot meritul în această grea şi nedreaptă luptă cu terorismul internaţional. După care toate documentele negocierilor şi datele despre sumele jonglate au fost secretizate pentru următorii 50 de ani de către Traian Băsescu. Cifrele date de autori vin din informaţii de la sursele speciale irakiene şi americane. De ce se teme Traian Băsescu de pune adevărul sub lacăt ?

Următorul scenariu. Omar Hayssam este şi el interesant pentru că ne arată cât de coruptă a ajuns societatea românească la toate nivelurile, cum un escroc internaţional a putut cumpăra aproape pe oricine în Bucureşti. Este şi foarte bine scris, din nou recomand volumul. Citindu-l, putem vorbi în cunoştinţa de cauză. Pe scurt, Omar Hayssam se îmbolnăveşte şi suferă în închisoare. Odată ajuns pe mâna doctorilor, din doctor în doctor, cu asistenţă avocăţească tocmai de la New York şi Ierusalim – nu glumesc, citiţi cartea ! –, este eliberat din închisoare. Procurorul nu mai are drept să-l ancheteze, deţinutul fiind grav bolnav, după cum reiese din certificatele medicale, aşa că este creştineşte să-l redăm familiei în aceste clipe grele. Toată lumea este de acord, în afară de incoruptibilii de la DIICOT, care cer să nu părăsească ţara pe care Omar o jupoaie atât de mult, să fie ţinut sub supravegherea Poliţiei. Omar, cu metresa şi Poliţia după el, pleacă la munte să se refacă şi, surpriză !, aşa, în stare gravă, dispare. I se pierde urma definitiv ! Traian Băsescu face un circ de zile mari, cad demisii la picioarele lui, la insistenţele lui, printre care şi cea a procurorului general Ilie Botoş, cu toate că în acest caz el nu a avut nici o responsabilitate. Traian Băsescu îşi freacă mâinile de bucurie fiindcă îşi aduce o păpuşă-marionetă drept procuror general.

Laura Codruţa Kövesi – tânără, înaltă, muncitoare, şi atât. Era să uit esenţialul: ascultătoare, motiv pentru care Traian Băsescu a fixat-o acolo. Prima ascultare îndeplinită a procuroarei a fost să-l concedieze pe Ciprian Nastasiu din Centrala DIICOT, eliberându-l pe Traian Băsescu de incoruptibilul procuror care-i stătea în coastă. Bine, Codruţa ! O altă ascultare de serviciu a fost sa divorţeze de Eduard Kövesi, care era urmărit  pentru furnizarea de informaţii operative unui ofiţer maghiar de informaţii – un divorţ pe care Codruţa l-a acoperit (cu ce altceva decât) cu motive personale.

Omar Hayssam – E bine sănătos, frumos şi rotund la faţă. Între timp, cu ajutorul românilor, care ştim cât de credincioşi şi omenoşi sunt, şi-a dus toată familia cu el, plus copilul metresei, poate şi metresa, dar soţia nu trebuie să ştie asta.  De asemenea, nu se ştie nici faptul că, din când în când, mai face câte o vizită în România, din prietenie şi din dragoste faţă de România jupuită şi de el.

Încheierea o iau din volumul celor doi, în care sunt şi alte multe dezvăluiri despre prădarea României sub privirea îngăduitoare a campionului anticorupţie: „Omar a câştigat. Sistemul lui Băsescu a câştigat. România a pierdut!”