Flux medical…

Proiect pentru Clinica de Pediatrie  Fundeni

„Inimi mari pentru zâmbetele celor mici” –  proiectul Asociaţiei ARIPI SPRE VIAŢĂ, implementat în Clinica de Pediatrie a Institutului Clinic Fundeni, a adus îmbunătăţiri semnificative în condiţiile de tratare a copiilor şi tinerilor internaţi în aici. ,,Inimi Mari Pentru Zâmbetele Celor Mici” a reuşit să strângă suma de 95.000 de euro, bani folosiţi pentru reabilitarea, renovarea, modernizarea şi dotarea a șase saloane şi trei rezerve din cadrul secţiei de pediatrie a Institutului Fundeni. Prin acest proiect s-a reuşit schimbarea fundamentală a condiţiilor în care erau trataţi copiii bolnavi de cancer. Rezultatele vorbesc de la sine: înainte de începerea proiectului, la etajul șase, corp A1, partea dreapta exitau două grupuri sanitare, unul pentru fete şi altul pentru băieţi, cu câte trei toalete şi două duşuri la un număr de 42 de paturi ocupate.

Împreună cu conducerea spitalului s-a considerat că se impune o schimbare radicală, conform standardelor europene, iar în acest sens, pentru diminuarea semnificativă a riscului de infecţii s-a construit în fiecare salon câte un grup sanitar propriu. Lucrările de renovare au continuat cu schimbarea ferestrelor PVC, uşilor, instalaţiilor termice, electrice, sanitare şi înlocuirea corpurilor de iluminat. Pentru protejarea de infecţii şi bacterii a micuţilor pacienţi, în locul faianţei, s-au acoperit pereţii în întregime cu tapet antibacterian, iar pe jos, după înlăturarea linoleumului existent, s-a montat covor PVC antibacterian, conform noilor norme de funcţionare. În cele 3trei rezerve s-au montat plinte Linea pentru aspiraţie, vacuum şi oxigen pentru monitorizarea cazurilor grave.

„Proiectul Asociaţiei ARIPI SPRE VIAŢĂ reprezintă un pas spre normalitate şi a permis îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale din Clinica de Pediatrie a I.C. Fundeni. Cele 6 saloane şi trei rezerve  au fost renovate complet şi dotate cu grup sanitar propriu, iar trei rezerve au fost echipate cu aparatură specifică îngrijirii bolnavilor critici. În numele echipei medicale şi a micilor noştri pacienţi multumesc tuturor celor care au permis realizarea acestui proiect şi în mod special doamnei Nicoleta Vlad, iniţiatoarea şi sufletul acestei acţiuni”, declară Dr. Anca Coliţa, Şef Clinica de Pediatrie a I.C. Fundeni.

La rândul său,   Nicoleta Vlad, preşedinta asociaţiei, a subliniat  “prin acest proiect s-a urmărit normalizarea condiţiilor de tratare şi vindecare pentru copiii şi tinerii afectaţi de cancer, aşa cum le găsim  în oricare dintre clinicile europene, cât şi  creşterea confortului psihic, deoarece, pentru cei bolnavi, perioadele de internare sunt lungi şi greu de îndurat. Am venit cu soluţii concrete în vederea realizării unor condiţii sigure şi corecte, pentru obţinerea unor rezultate maxime, precum şi pentru evitarea unor consecinţe ce-i pot influenţa pe copii pentru tot restul vieţii.

Nu vă pot spune ce sentimente de emoţie şi împlinire trăiesc! Prin acest proiect am reuşit creşterea ratei de supravieţuire până la 80 la sută. Mulţumesc tututor celor care ne-au onorat cu încrederea lor; acum, mai mult ca niciodată vă asigur că vom continua să sprijinim eforturile remarcabile pe care medicii din Clinica de Pediatrie a I.C. Fundeni le fac pentru salvarea celor  peste 5.000 de copii internaţi anual aici, 600 de copii bolnavi de leucemie, cancere şi alte boli grave, aici fiind clinica cu cea mai mare adresabilitate în privinţa cancerelor la copii de la noi din ţară”.

Platforma „Pacientul român, pacient european”

Platforma “Pacientul român, pacient european” a fost lansată în prezența reprezentanților celor mai importante asociații ale pacienților din România, în cadrul Forumului Alianței Pacienților Cronici din România. „Suntem membri de drept ai Uniunii Europene. Platforma lansată astăzi este un strigăt disperat de durere al pacienților din România către autoritățile din Uniunea Europeană. Ne dorim să ne fie respectate drepturile. Statul român are obligația de a finanța sistemul de sănătate cu minimum șase la sută din PIB, pentru a elimina discriminarea și pentru a asigura egalitatea de șanse între pacienții comunitari, conform Directivelor Uniunii Europene”, a spus Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România. România este țara europeană în care cea mai mare parte a populației afirmă că nu dispune de asistență medicală suficientă întrucât este „prea costisitoare”. Bugetul național de sănătate pentru 2010 a fost de nouă la sută din cheltuielile administrației publice (mult sub media UE de 14,9%). Cheltuielile publice în domeniul sănătății au reprezentat 4,5 la sută din PIB în 2009 (mult sub media ponderată în funcție de PIB a UE, de opt la sută). “Sănătatea nu trebuie să depindă de puterea de cumpărare a cetățeanului”, a spus Petru Luhan, membru al Parlamentului European, în cadrul dezbaterii la care au luat parte și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei de Asigurări de Sănătate și ai Colegiului Medicilor din România.

“Pacienții români trebuie să influențeze deciziile care se iau la Bruxelles încă din etapele incipiente. Nu trebuie să mai fim luați prin surprindere de Directive precum cea a asistenței medicale transfrontaliere, care va face ca doar pacienții care-și permit să migreze în statele mai bogate, unde vor fi tratați adesea chiar de medicii români plecați din sistem”, a declarat dr. Marius Geantă.

Președintele Colegiului, profesorul Vasile Astărăstoaie, a afirmat că “trebuie reconstruită relația dintre medicul și pacientul român, care s-a degradat din cauza neajunsurilor din sistem, medicul fiind permanent acuzat pentru aceste lipsuri”. România are una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile în UE (9,8 la 1 000 născuți vii, față de 4,2 in UE). Speranța de viață la naștere este una dintre cele mai mici din UE (77,4 ani la femei și 69,8 la bărbați, față de 82,6, respectiv 76,7, în UE). Platforma “Pacientul român, pacient european” va constitui baza de dezbatere pentru anul electoral 2014, urmând a fi transmisă către toate instituțiile Uniunii Europene implicate în îngrijirea sănătății.

“Pentru politicieni, contăm o dată la patru ani. În 2014, prin dezbaterile care vor avea în centru această Platformă, dorim să-i responsabilizăm pe politicieni pentru un întreg mandat, fie că este vorba despre alegerile pentru Parlamentul European sau despre scrutinul prezidențial”, a reliefat  Cezar Irimia.

În cadrul conferinței, pacienții români s-au pronunțat pentru actualizarea în timp real a listei de medicamente compensate și gratuite, conform criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, pentru implementarea unei strategii anti-fraudă la nivelul sistemului sanitar, dar și pentru introducerea orelor de educație pentru sănătate obligatorii, în școlile din România.

Memorandum

Guvernul României, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii,  a adoptat în şedinţa de Guvern din data de 20 noiembrie 2013, o hotărâre şi un memorandum prin care CN Unifarm S.A va putea vărsa la bugetul de stat doar 50 la sută din profitul rămas după deducerea impozitului pe profit, la încheierea exerciţiului financiar al anului 2013, restul urmând să fie reinvestit în vederea finanţării unor proiecte de investiţii, respectiv modernizarea şi optimizarea capacităţilor specifice informează Biroul de presă al instituţiei. În urma acestei decizii a Guvernului USL, suma din profitul anului 2013, propusă a fi reinvestit totalizează 217.120 lei, sumă care va întregi necesarul total de fonduri ce vor fi folosite pentru realizarea obiectivelor de performanţă aprobate pe perioada 2012-2016 în vederea eficientizării companiei.

“Doresc să mulţumesc pe această cale Guvernului pentru sprijinul acordat în acest demers atât de important pentru interesul naţional. CN Unifarm S.A reprezintă o companie strategică a statului român, care prin activitatea sa cu caracter social-sanitar, asigură buna funcţionarea circuitului medicamentelor de nevoi speciale pentru diverse patologii”, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Compania Naţională Unifarm are un portofoliu de peste 80 de produse pe care le livrează spitalelor din ţară şi unui număr de peste 197 de farmacii. În acelaşi timp, Compania Naţională Unifarm S.A susţine cu un număr de 69 de produse programele naţionale de oncologie, hematologie, TBC, transplant, diabet, HIV-SIDA.

Echipamente moderne

Două echipamente de ultimă generație, pentru diagnosticul molecular al Tuberculozei Multi Drog Rezistentă(TB-MDR), precum și consumabilele necesare testării rapide au fost achiziționate, în acest an, de Fundația Romanian Angel Appeal (RAA) și instalate în laboratoarele naționale din București și Cluj-Napoca. Cu ajutorul lor, experții Programului Național de Control al Tuberculozei diagnostichează acum cazurile de tuberculoză rezistentă, în doar trei zile. „Noile echipamente reduc întârzierea diagnosticului de tuberculoză multidrog-rezistentă de la peste trei luni la mai puțin de o săptămână, rupând astfel ciclul de transmitere a bolii în comunitate și prevenind moartea prematură a pacienților, în timp ce asteaptă un diagnostic”, a declarat dr. Silvia Asandi, Manager General al Fundației RAA. Proiectul face parte dintr-o serie de intervenții de diagnostic, tratament și prevenire a Tuberculozei, implementate de Fundația RAA în parteneriat cu Programul Național de Control al Tuberculozei, printr-un grant de la Fondul Global de Luptă Împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei. Tuberculoza multi-drog rezistentă este o boală care, nediagnosticată la timp și netratată corespunzător, poate duce la moartea pacientului. Bolnavii de TB-MDR transmit mai departe tuberculoza rezistentă la tratament, care nu se vindecă cu medicamentele obișnuite, necesită o perioadă de spitalizare prelungită și un tratament greu de suportat, costisitor și de lungă durată (24 luni).

„Avem o reală nevoie de modernizare a serviciilor de diagnostic, avem nevoie de tratament continuu, complet și de calitate, de monitorizare și supraveghere la nivelul întregii țări, de servicii sociale și suport psihologic pentru pacienți”, a explicat dr. Gilda Popescu, de la Institutul Marius Nasta, Coordonatorul Tehnic al Programului Național de Control al Tuberculozei. Promisiunea Fundației RAA este că, împreună cu experții Programului Național de Control al Tuberculozei, se va  face tot posibilul să se asigure diagnostic rapid și tratament pentru toți pacienții. Anul 2013 este doar începutul pentru alinierea României la standardele internaționale în domeniul managementului și prevenirii TB-MDR.

Dr. Mihaela Ştefan, manager de Monitorizare-Evaluare la Fundația RAA, spune că  “pentru prima dată, măsurăm timpul în vieți salvate. Acum câteva zile, o pacientă îmi mărturisea: „am înghițit timp de patru luni de zile pastile care mi-au afectat ficatul și apoi am aflat că sunt rezistentă la medicamentele pe care le luam inutil. Măcar de acum încolo să se salveze mai multe persoane.”

Organizația Mondială a Sănătății arată că TB-MDR este, în prezent, sub-diagnosticată în România: doar 400 de cazuri diagnosticate în 2012, față de 1000 estimate de către OMS a fi numărul real de cazuri care ar trebui diagnosticate anual, în țara noastră. Din cauza lipsei echipamentelor moderne, diagnosticarea TB-MDR necesită o perioadă de timp ce depașește trei luni. O perioadă de timp în care medicii nu pot recomanda un tratament corespunzător, iar pacientul poate transmite tuberculoza rezistentă în familie și comunitate.

 Audit European

Societatea Europeană Respiratorie şi Forumul Societății Europene (FERS)  au realizat un Audit European şi au analizat calitatea îngrijirii pacienților cu BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică) în 16 țări (Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Anglia, Irlanda de Nord, Scoţia, Ţara Galilor), respectiv 422 de centre. Specialiştii au comparat toate datele cu recomandările ghidurilor europene privind modalitățile de îngrijire a pacienţilor.

„Este cea mai mare bază de exacerbări multinațională. Recomandarea inițiatorilor acestui audit este ca fiecare țară să facă o evaluare a rezultatelor și să identifice problemele pentru a le discuta la nivel internațional. Prima constatare, la nivel global, o constituie procentul mare de reinternări ale acestor exacerbări, de 35 la sută, fapt care demonstrează dificultăți majore de management al bolii. La aceasta se adaugă un alt element îngrijorător: 40 la sută din exacerbări sunt fără explorare funcțională și sunt judecate și tratate  doar pe criterii clinice de către un medic senior cu experiență. ”, a declarat miercuri cu prilejul prezentăriii datelor studiului, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. Studiul arată că suntem descoperiți la asistența în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistența la domiciliu) a punctat medicul. Cercetarea mai evidenţiază cã, în ţara noastrã, în secţiile de pneumologie, aproape 90 la sută din pacienţi sunt internaţi.

În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizãrii cu bronhodilatatoare cu duratã scurtã de acţiune, 63 la sută din români primesc tratament pentru exacerbare. Aproape jumãtate din pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14 la sută au mai putut beneficia de acest tratament dupã externare. Prof. dr. Florin Mihălţan a punctat că din păcate sunt probleme legate de echipele de tratament, modalitățile de asistență şi echipamente tehnice disponibile dar şi la programe de reabilitare.

„Este o realitate că externarea pacientului cu BPOC se face haotic, medicul, rezidentul fiind cei responsabili de externare şi neexistând, la noi, asistente care să fie pregătite în domeniu  pentru a prelucra pacientul la momentul deciziei externării, dar şi pe parcursul ei. Surpriza vine din domeniul oxigenoterapiei unde 80 la sută din spitale afirmă că pot indica oxigenoterapie la domiciliu pacienților externați, conform ghidurilor dar, de fapt, nu răspund franc la extensia întrebării, unde se adăuga dacă acest serviciu este asigurat pacienților la domiciliu”, mai spune prof. dr. Florin Mihălţan. El a precizat că unul din zece românii de peste 40 de ani suferă de BPOC. România are cel mai mic procent de aparatură de gazometrie(pentru măsurarea cantităţii de oxigen la pacienţii în criză), un număr insuficient de aparate pentru spirometrie, nu are pusă la punct o reţea de asistenţă medicală specializată pentru aceşti bolnavi la domiciliu.

România pe penultimul loc la  implantări de endoproteze

Registrul Naţional de Endoprotezare(RNE) funcţionează în România din 2001 şi are peste 100.000 de pacienţi înregistraţi, a declarat miercuri conf. dr. Cristian Stoica, managerul Spitalului de Ortopedie Foişor. Scopul declarat este îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite pacienţilor şi funcţionarea sa ca o unealtă de supraveghere în depistarea din timp  a implanturilor cu deficienţe. De asemenea,  el se constituie ca o bază de date proprie pentru fiecare serviciu de ortopedie, funcţionând pe principii neconcurenţiale. Conform publicaţiei OECD 2012, România este pe penultimul loc la număr de implantări – doar 48 de endoproteze de şold la 100.000 de locuitori şi doar 10 endoproteze de genunchi la 100.000 de locuitori, a subliniat conf. dr. Stoica. Din 76.575 de endoproteze primare, o treime sunt hemiartroplastii (proteze parţiale). Din cauza situaţiei economice, există tendinţa rezolvării cazurilor cu cele mai mici costuri endoprotetice posibile, pentru a rezolva un număr cât mai mare de pacienţi, fără a lua în con considerare costurile ulterioare cu mult mai mari,  posibilele complicaţii generate de reintervenţii, degradare rapidă şi conversie a hemiartroplastiei într-o artroplastie totală. În cazul endoprotezei tip Moore utilizată în fractura de col femural, la grupa de vârstă 50 – 59 de ani există o rată de supravieţuire la zece ani de doar 74,2 la sută. Acest lucru echivalează cu rezultate de cinci ori mai slabe faţă de o proteză necimentată sau cimentată. Se aşteaptă un val de revizii mai ales la persoanele tinere care au primit proteze ieftine tip Moore, şi care se găsesc pe piaţă şi la preţuri de 250 de lei. produse în India sau China. Există un   număr mare de conversii sau chiar revizii generate de degradările survenite în timp scurt de utilizare, mai ales la bărbati. Aproximativ 75 la sută din intervenţiile chirurgicale de revizie se fac cu endoproteze de tip primar. Amânarea reviziei componentelor endoprotetice conduce la complicaţii implicite precum fracturile endoprotetice.  Stoica a atras atenţia asupra necesităţii prezentării la control post protezare. Este  necesară dotarea uniformă a tuturor serviciilor secţiilor de ortopedie din ţară, pentru a asigura egalitate de şanse tuturor pacienţilor.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Cristian Buşoi,  a declarat că există fonduri europene pentru constituirea şi a altor registre naţionale pentru oncologie, diabet, HIV SIDA, pentru care CNAS are proiecte. În ceea ce priveşte bugetul pentru 2014, sănătatea va avea substanţial mai mulţi bani, la fel şi programul de ortopedie. Dr. Georald Labek , de la Societatea Europeană de Endoproteze a  evidenţiat că România se află înaintea  Germaniei cu zece ani în ceea ce priveşte constituirea Registrului Naţional de Endoproteze.

Germania a început abia acum constituirea  lui. Primele ţări care au făcut astfel de registre au fost ţările nordice, a punctat G.Labek, menţionând că România utilizează proteze ieftine, care însă pot duce mai târziu la costuri ridicate .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*