Despre ipocrizia puterii…

Evenimentele politice petrecute de când s-a instalat confortabil la Palatul Victoria premierul Victor Ponta, ne arată tot mai clar ruptura produsă între interesul național (al poporului român) și interesele unui grup majoritar de parlamentari. Poate cel mai elocvent este faptul, că până în prezent, nu s-a pus în aplicare rezultatul Referendumului din 2009, prin care românii au decis reducerea numărului Camerelor Parlamentului la una singură și a parlamentarilor de la 470 la 300. De ce? Pentru că, majoritatea domniilor lor nu au fost și nu sunt de acord cu acest lucru, împotriva voinței exprimate de poporul român. Pentru ca să-și păstreze privilegiile cât mai mulți dintre ei sau toți și să nu avem încă în România o clasă politică cu adevărat responsabilă.

Vedem cu toții, cum în ultimele trei luni, economia românească alunecă pe o pantă descendentă, datorită în primul rând crizei politice declanșate de începerea procedurii de suspendare a președintelui României și apoi altor factori (seceta prelungită care va afecta grav pe agricultorii români, lipsa măsurilor de redresare economică, încurajarea împrumuturilor externe etc.). Problema majoră care se ridică este dacă noi toți laolaltă, poporul român, suntem într-adevăr reprezentați de acești politicieni care se joacă cu cuvintele, cu viața noastră și iau în derâdere dorințele și aspirațiile electoratului.

Credem că așa cum mulți maghiari din România nu se mai simt reprezentați de conducerea UDMR-ului, tot astfel se întâmplă și cu românii, în privința multor politiceni sau întregii clase politice. Mulți intelectuali contestă deja acest hibrid ciudat care este Uniunea Social Liberală, având ca nucleu un partid de centru-stânga (PSD) și unul de centru-dreapta (PNL), mai ales că scopul care îi unește cel mai mult nu este legat de vreun program politic sau de doctrina lor, ci este subjugarea justiției, iar oficial, demiterea președintelui.

Liderii USL ne mint pe toți cu nonșalanță, când spun că își doresc o justiție independentă, un stat de drept și democratic ș.a.m.d. Dovadă stau numeroasele încălcări ale legilor și procedurilor din Parlament, presiunile făcute asupra Curții Constituționale (care a sesizat de două ori Comisia de la Veneția, pentru a i se garanta independența).

Având în vedere faptul că există destul de mulți parlamentari, mai ales din USL sau  aliați ai acestora, care au dosare penale, iar unii sunt deja condamnați definitiv și încarcerați, rezultă în mod imperativ că Puterea are mare nevoie de controlul asupra justiției; mai mult ca niciodată. Oamenii aceștia sunt acum atât de disperați, încât au încălcat regulile jocului politic inițiind o lovitură de stat juridică de către noua majoritate parlamentară, sub poleiala legii. Ei nu consideră că au încălcat vreo lege sau prevederile Constituției. În momentul în care președintele ar fi demis, atunci lovitura de stat ar fi încheiată.

Nu întâmplător, premierul Victor Ponta este un plagiator dovedit (de două comisii din lumea academică și de societatea civilă) dar nesancționat. Furtul intelectual este pedepsit de Legea din 1996 a dreptului de autor, dar cine îndrăznește să-i facă plângere penală primului-ministru al României?

Vedem că ipocrizia puterii este nelimitată. În fața oficialilor europeni, liderii USL fac promisiuni peste promisiuni și spun că vor respecta orice decizie a CCR și statul de drept și instituțiile sale, iar în țară faptele lor au dovedit exact contrariul.

Cine a urmărit cu mai multă atenție aparițiile și declarațiile în cadrul emisiunilor de televiziune, a liderilor USL și a purtătorilor lor de cuvânt, a remarcat probabil ipocrizia, tupeul și ignoranța celor mai mulți dintre ei. Confruntarea s-a dat de fapt între minciună și adevăr, între putere (interesată să-și conserve și să-și extindă prerogativele) și opoziție (interesată ca adevărul să iasă la lumină). Aventura politică din ultimele luni s-a dovedit una extrem de periculoasă pentru România, mai ales în plan economic.

Marea majoritate a politicienilor români de astăzi, nu respectă din păcate și nici măcar nu au de gând să respecte dorințele electoratului, ale alegătorilor. Pentru că îl disprețuiesc de fapt și știu că mulți români nu sunt interesați de politică, sau nu sunt atât de bine informați. Pentru ei românii sunt ,,prostimea”, incapabilă să judece singură lucruri atât de complicate. În egoismul și infatuarea lor, ei nu își mai respectă decât propriile interese personale și cele legate de grupul cărora aparțin.

Însă românii nu se vor lăsa păcăliți mult timp, pentru că promisiunile nu ajută efectiv la nimic. Vorbele rămân vorbe. Când vor vedea că nivelul de trai s-a redus simțitor se vor trezi la realitate și îi vor sancționa prin votul lor, la apropiatele alegeri parlamentare din decembrie a.c.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*