După Ora Pământului ce va cuprinde tot mai multe fuse… orare de pe planetă, în special marile aglomeraţii urbane, într-o perspectivă apropiată pentru a putea (con)vieţui pe pământul dat de Dumnezeu, va urma, volens-nolens, „Ora Aerului”. Poate chiar înainte de cea a Apei.Căci lipsa de aer omoară mai repede decât foamea sau setea sau orice epidemie. sau război… Acea vibraţie a aerului viu, de la nou-născut la muribund, este în mare pericol! Însăşi respiraţia, vibraţia divină a corpului viu, suflarea divină iniţială. Jungla de odinioară a animalelor sălbatice a devenit jungla cu animale-maşini de toate calibrele, de toate vitezele, care nu-ţi iau numai aerul respirabil, ci şi viaţa. Tot felul de zmei sau pui de zmei gonesc terifiant pe şoselele comune, ocupă trotuarele, spaţiile verzi, locul cărucioarelor cu copii, a celor cu dizabilități, mijloacele de transport în comun sunt blocate de aceste reptile zburătoare, multe conduse de teribilişti, îmbogăţiţii „lui tata”, care sfidează pietonul, pasagerul „de la comun” – când nu-l pot alerga pe zebră sau stropi… (pe ploaie).
Pentru bătrâni, copii, bolnavi „zmeii” sunt un calvar, în special când au câte-o pipiţă alături, cărea îi fac demonstraţie de potenţă (comportament de animal feroce din jungla cotidiană!). Greu se strecoară ambulanţele, pompierii, caravanele… de orice fel (ceremonii funerare, cete de copii de grădiniţă, de excursionişti-cu excepţia poliţiei!). Apoi urmează circul făcut de tiruri, camioane grele-acolo unde nu s-a reuşit a se face o centură rutieră,vitală pentru marile metropole sau judeţe mai făloase, adică cu șefi făloşi cu tot felul de vizite, simpozioane, festivaluri, cumetrii; dar nu la a rezolva problemele grave sociale, comunitare, administrative precum: deponeul de gunoi, centura de transport, salubritatea fizică şi morală a pieţelor etc. Adică iarăşi problema Aerului stricat,la propriu şi la figurat, pentru cei pe care îi fraieresc electoral. (Apa,aerul şi… fraierul! – cum spune o zicală a „băieţilor deştepţi”). Acea majoritate a populaţiei care înseamnă prin sine uzul democraţiei reale, este ştrangulată parcă şi din punct de vedere a respiraţiei normale;ea n-.are vile cu verdeaţă,piscine cu arteziene,sejururi exotice: ea trăieşte fidelă în pulsul şi aerul străzii de fiecare zi, ea este… poporul (norodul, boborul, prostimea (!) – cum îi ziceţi uneori), este cuprinsă variabil din un sumum de aşa-zişii clienţi, pacienţi, petenţi -pe diverse domenii accesând; pietoni, oameni de rând (de la rînd sau de la coadă etc) – dar sunt şi concetăţenii voştri, conaţionalii, semenii etc. Electoratul!
În multe capitale europene acest război cu poluarea aerului e pe viaţă şi moarte: sunt străzi… cu accesul doar al pietonilor, bicicletelor, trotinetelor;arborii sunt îngerii din preajma imediată (edilii noştri îi taie şi îşi fac proprietăţi lugubre). Sunt la modă: motociclete, motorete. Au centuri de circulaţie optimizate, s-au luat măsuri de limitare, înjumătăţire a „raliurilor” de autoturisme pe litere, cifre (de la ei învăţară probabil demnitarii ceauşişti).
Din populism ieftin al politicienilor noştri de conjuctură, nu se iau măsuri de eradicare a mizeriei de toate culorile şi din toate „locaţiile”, care ar primeni aerul, ar „potabiliza” apa, ar curăţa mediul, ar înfrumuseţa viaţa;nu vor să-şi rişte locurile călduţe. Cred că pot cu bani obţine orice,de la oricine,chiar de la UE..Aşa ne mor oameni pe stradă,copii în pîntecele mamii lor, elevi prin şcoli ,bătrâni pe drumuri, ostaşi prin războaie străine, familii prin ţări străine.
Într-o ţară care, totuşi, geme de apărători ai drepturilor omului: de la avocaţi la ong-uri, partide pompoase, pe etnii, meserii,cumetrii. Dar aerul, Aerul cel de toate clipele, n-are nici o culoare politică, etnică, sexuală, financiară şi înseamnă viaţa noastră şi a voastră. E vibraţia vieţii vii, e dat de Dumnezeu pentru toţi, în cel mai democratic mod cu putinţă. Ora Aerului curat este ora Adevărului, astăzi… Poate şi a Iubirii de Semeni, parte de Decalog biblic.
Lasă un răspuns