Când vezi în presa „roşie” titluri manipulatorii de felul „Perdanţii negocierilor cu FMI sunt liberalii”, chiar că îţi vine să-ţi muţi maşina de scris sub ferestrele guvernului şi să arunci în geamuri cu litere de plumb. Pentru că atâta impostură, nesimţire şi sfidare nu ne-a fost dat să vedem din partea niciunuia dintre guvernele de dinaintea plagiatorului Ponta. Şi privim în urmă, la guvernele „de dracii” care au fost şi ne întrebăm dacă nu cumva abia acum am dat cu adevărat de un „executiv”.
Un Executiv care îşi foloseşte muniţia (acum, doar cea financiar-fiscală şi bugetară!) împotriva propriului popor. În primul rând, prin acţiunea făţişă de a ne călca în picioare libertatea de informare, prin trecerea la capitolul „Secret” a negocierilor cu FMI. Acţiune pentru care ar trebui să-l dărâmăm de îndată de pe divanul de nesimţire pe care s-a urcat! Pentru că ne-a refuzat „a priori” dreptul de a şti ce se întâmplă cu viitorul nostru, un viitor devenit arvună pentru supravieţuirea guvernanților la putere, mergându-se până acolo încât să fie bruiate telefoanele mobile din zonele în care s-au purtat negocierile cu FMI. Şi nu atât pentru a nu vedea noi pe vreun semnal „pirat” de videomobil cum Ponta, cât o fi el de prăjină, se face Boc cel mic pe lângă FMI, mai mic poate chiar şi decât fostul premier, cât mai ales pentru a nu afla ce s-a mai vândut din viitorul nostru.
Un alt „glonţ” pe care Viorel(a) Ponta ni-l trece pe la ureche este continua miştocăreală pe care o promovează prin „pisoii” de presă care au luat locul adevăraţilor câini de pază ai democraţiei. Manipulări groteşti în care consecinţele „negocierilor” cu FMI sunt împinse spre sfera politică, inclusiv prin identificarea marilor perdanţi ai negocierilor în persoana… liberalilor! Asta de parcă poporul nu ar mai fi aici şi nu el ar fi acela condamnat să tragă consecinţele vânzărilor de azi pe generaţii întregi de acum înainte. Iar manipulările prin care se maschează vânzarea de ţară sunt împletite, în încercarea de îndobitocire şi sărăcire până la umilire, prin batjocura fiscală aruncată în cârca ţării. Într-un mizerabil calambur de peticire cu zdrenţe gata sparte a „anevelopei” de speranţă a românilor. Și se folosesc felurite momeli. Precum cresterea salariului minim şi a pensiilor. Mesaje suficiente, cred guvernanţi, pentru a-şi asigura fidelizarea electoratului din talpa ţării, singurul pe care îl mai vrea puterea pe aici.
E drept, omul simplu se va bucura. Va pricepe el că nu e totul chiar aşa de roz precum purcelul prezentat drept guvernare dacă cresc taxele şi se pun altele noi, dar se va bucura de creşterea salariului minim brut ori a pensiei. Dar, tocmai aici este marea înşelătorie a guvernului! Căci, nu Victor Ponta a reuşit să convingă FMI să crească salariul minim, să se laude ţării, ci FMI a făcut pe plac plagiatorului într-un pragmatism care va ţine loc de sapă la mormântul suveranităţii noastre economice. Pentru că, prin impunerea condiţiei, trecute uşor la subsol, de a se indexa accizele cu rata inflaţiei, „anvelopa” se va dezumfla şi sparge în cele din urmă sub ultimul mărunţiş teşit al românului.
În fapt, un salariu minim brut crescut va genera, în condiţiile în care el nu este „produs” de motoarele economiei, doar INFLAŢIE. Asta pentru a nu mai aminti de creşterile „mărunte” produse de mărirea salariului minim brut, precum amenzile… Iar prin condiţia impusă de a „corecta” în permanenţă accizele în funcţie de inflaţie (şi nu prin raportarea la valorea valutară de la 1 octombrie a anului precedent), într-o inflaţie care va galopa, va aduce la buget mai mulţi bani.
De aceea, guvernul a mai născocit încă o acciză pe combustibil (neconstituţională, pentru că nu poţi aplica două accize aceluiaşi produs). O acciză care pare mică, acum, dar, prin „corectarea” ei în funcţie de nivelul inflaţiei (şi este probabil PRIMUL GUVERN DIN LUME CARE SE BAZEAZĂ PE CREŞTEREA INFLAŢIEI PENTRU A ADUCE MAI MULŢI BANI LA BUGET!), va contribui la umplerea sacului bugetar.
Este un joc periculos care ne poate arunca într-o spirală inflaţionistă în care chiar nu vom mai putea reporni nici un motor economic.
În plus, impunerea unui nou salariu minim brut va spulbera noi firme private, iar în domeniul bugetar va fi însotită de noi concedieri (asta dupa concedierile pe care le va produce evntuala descentralizare şi regionalizare, într-un procent estimat la cel puţin zece la sută dintre actualii bugetari). Iar toate aceste „corecții” se fac sub momeala atârnată la capătul unei lungi prăjini de care atârnă reducerea CAS. Pe care, ne spun guvernanţii (infirmaţi de reprezentanţii FMI), nu o reduc din ianuarie cu trei procente pentru a o micşora cu cinci procente la jumătatea anului viitor, chipurile, să se simtă mai bine impactul. Un CAS care va fi redus cu o condiţie! Au spus-o reprezentanţii FMI, căci guvernanţii nu a avut curaj: eliminarea scutirilor şi a reducerilor actuale de CAS aplicate unor categorii preofesionale, precum it-iştii, autorii etc. Ceea ce va duce probabil la un exod al IT-ului dinspre România spre Bulgaria… Cât despre scaderea TVA-ului la alte alimente, din coşul de produse din cercul circului şi al pâinii, nu mai se suflă, evident, nici o vorbă…
Iar cine se bucură că tovarăşul Viorel(a) a mai dat țării de un copan şi o chiflă se înşeală amarnic. Căci, fondul de creşterea a salariilor bugetare vizează, curat nedescriminatoriu, doar anumite segmente profesionale, într-o neconstituţională creştere salarială individuală (medici rezidenţi, profesori debutanţi şi alte categorii).
Tot pentru „dreptatea socială” Viorel(a) Ponta anunţă şi creşterea cu 25 la sută a redevenţelor resurselor naturale, dar cu excepţia PETROLULUI şi GAZELOR. Adică nu a resurselor care ar deranja marile interese, ci la amărâta noastră de sare de zi cu zi şi apa îmbuteliată pe cxare o să o cumpărăm, curând la preţ de benzină.
Suntem dară trataţi ca slugi şi noi încă ne numărăm zilele de răbdare! Asta în condițiil în care chiar reprezentanta FMI ne-a făcut slugi în momentul în care, într-o conferinţă de presă, a spus tăios: „Daţi-mi voi sa vă prezint planurile guvernului!”.
P.S.:
Inventarea unui nou impozit pe „construcţiile speciale” ne trimite direct în perioada fanariotă. Chiar mai rău, căci în această categorie nu intră doar coşurile de fum, ci şi construcţiile-anexă, inclusiv cele de canalizare. Poate chiar şi WC-ul din fundul curţii… În care guvernanţii ar trebui să-şi bage capetele să stabilească „ocaua”.
Lasă un răspuns