Flux medical…

Cheltuieli pentru osteoporoză

Cele mai recente date la nivel european, arată că România va înregistra o creştere de 17 la sută a cheltuielilor directe şi indirecte necesare tratării pacientelor cu fracturi osteoporotice, de la 468 milioane Euro în 2010 la 537 milioane Euro în 2025. Astfel, creşterea medie anuală este estimată la 4,6 milioane Euro, sumă care poate fi considerabil redusă prin actualizarea listei cu medicamente de ultimă generaţie care au o eficienţă sporită comparativ cu tratamentul existent. Costurile directe se ridică la 129 milioane Euro pentru anul 2010 şi 151 milioane Euro pentru anul 2025 şi includ tratamentul medicamentos al fracturilor. Diferenţa faţă de costurile de mai sus o reprezintă costurile aferente numărului de ani activi de viaţă pierduţi din cauza dizabilităţii (QALY – Quality Adjusted Life Years). Costurile mai mari sunt consecinţa creşterii numărului de fracturi de fragilitate de la 94.000 în 2010 la 110.000 în 2025 şi a celor de şold de la 14.000 la 17.000.

Potrivit conf. dr. Daniel Grigorie, preşedintele Societăţii Române de Osteoporoză şi Boli Musculoscheletice: ,,În prezent clasele de medicaţie existente reduc incidenţa fracturilor la jumătate, un procent bun, dar care totuşi nu ne dă voie să ignorăm faptul că se află în aşteptare pe lista medicamentelor compensate terapii inovatoare, care au eficacitate mai mare şi un mecanism de acţiune mai apropiat de patogenia bolii şi biomecanica fracturilor. Cresc astfel şansele de a se reduce numărul fracturilor cauzate de osteoporoză, creşte implicit calitatea vieţii pacienţilor şi numărul de ani activi pe măsură ce costurile alocate de stat pentru boală pot înregistra scăderi. Osteoporoza are un impact major nu doar asupra calităţii vieţii pacienţilor ci şi asupra bugetului statului cu atât mai mult cu cât este o boală dificil de controlat unde prevenţia nu înseamnă împiedicarea apariţiei bolii ci reducerea considerabilă a numărului de complicaţii asociate acesteia. Osteoporoza nu este reversibilă fiind o boală ce implică alterări profunde ale microarhitecturii osoase. În schimb se pot preveni fracturile, iar acest lucru se realizează în mod semnificativ prin tratament medicamentos.”

În România, numarul de femei şi bărbaţi de peste 50 ani, cu risc crescut de fractură este de apoximativ un milion, din care în prezent sunt trataţi cel mult 20 la sută. La rândul său , Oana Martha Igrişan, director comunicare al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a declarat că „pe lista medicamentelor compensate, care nu a mai fost actualizată de șase ani, sunt 15 terapii în aşteptare pentru tratarea afecţiunilor reumatologice. Nu doar pacienţii au nevoie de aceste terapii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii lor ci şi statul datorită reducerii cheltuielilor atât de mari pentru tratarea afecţiunii şi a complicaţiilor. Fiecare fractură osteoporotică are, în primul rând un impact social puternic asupra pacientului influenţând calitatea vieţii acestuia nu doar în perioada de recuperare ci şi ulterior, pe parcursul vieţii. De asemenea, are un impact puternic asupra bugetului statului. Pentru multe dintre bolile reumatologice situaţia este aceiaşi.” Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel internaţional osteoporoza ocupă locul doi în lume după bolile cardiovasculare, ca problemă majoră de sănătate publică în condiţiile în care una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi cu vârsta peste 50 de ani suferă de o afecţiune osteoporotică.

Chirurgia generală pe primul loc la recompense

 „Chirurgia generală se află pe prima poziție atunci când vine vorba de recompense financiare acordate de către pacienți, valoarea medie a acestora fiind de 608 de lei. Locul al doilea este ocupat de tratamentul la medicul specialist – recompense medicale în valoare medie de 204 de lei, în timp ce pe cea de-a treia poziție se situează mica chirurgie – recompense medicale în valoare medie de 194 lei”, arată cel de-al treilea val al studiului desfășurat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România și  prezentat vineri în conferinţă de presă.

Referitor la personalul medical, asistentele sunt primele pe listele pacienților în ceea ce privește recompensarea, 40 la sută dintre aceștia declarând că au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale. Acestea sunt urmate de infirmieri cu 21 de procente și de medicii obstetricieni și interniști cu 20 la sută.

Românii au foarte clar în minte beneficiile pe care le caută atunci când se gândesc la alegerea unei instituții medicale. Primele două beneficii pe care le consideră cele mai importante sunt legate de comportamentul personalului medical (amabilitate, solicitudine) și calitatea locației. Pe locul trei ca importanță se află caracterul explicit și complet al recomandărilor medicale primite, iar pe locul patru este poziționat timpul de așteptare total.

Studiile anterioare desfășurate de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource și comandat de Institutul Aspen România, au arătat că medicul de familie reprezintă principala sursă de informare a românilor atunci când se confruntă cu o problemă medicală.

Deși medicul de familie este principala sursă de informare, atunci când vine vorba de validarea recomandărilor medicale, tot medicului specialist i se alocă mai multă încredere. Dacă medicul specialist câștigă încrederea de la un procent de 82 la sutădintre pacienți, medicul de familie adună un procent de 72 la sută în sistemul public. Principalii factori care au creat dezamăgire în relația cu medicul de familie în sistemul public sunt: timpul necesar pentru consult (timp de așteptare înainte de consult și durata consultului) – 22 la sută și explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă – 15 la sută. Spre deosebire de sistemul public, în cel privat performanțele medicului de familie sunt mai slabe, procentele celor dezamăgiți fiind mai mari. Factorii insatisfacției sunt aceiași ca și în sistemul public: timpul de așteptare înainte de consult – 26 la sută și explicațiile medicului privind afecțiunea de care suferă – 22 la sută. Un procent de șapte la sută dintre cei intervievaţi au răspuns că au dat şpagă şi în privat. Referitor la co plată , respondenţii au spus că nu sunt de acord cu ea, dar, acceptă plata informală.

Privind încrederea în personalitățile publice aparținând domeniului medical, românii o plasează pe dr. Oana Cuzino pe prima poziție a topului, locurile 2 și 3 sunt ocupate de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi și prof. dr. Constantin Ionescu Târgoviște. O explicație a plasării Oanei Cuzino pe această poziție o reprezintă, pe de-o parte expertiza sa – medic primar, doctor în medicină, iar pe de alta, oferirea constantă de sfaturi medicale: de 12 ani pe TV și de opt ani în presa scrisă.

Mesajul doctorilor pentru societate demnitate!

Un număr de 14.000 de medici şi 50.000 de asistenţi medicali au părăsit sistemul sanitar din anul 2007 până în prezent, a declarat în cadrul Adunării Generale a Colegiului medicilor, preşedintele acestui for, prof. dr. Vasile Astărăstoae. El a subliniat că este inadmisibil ca un medic chirurg cu 25 de ani vechime, doctor în ştiinţe medicale, să primească un salariu de  3.200 de lei, iar un stagiar la ANI să aibă  un salariu de 3.900 lei. Potrivit reprezentantului CMR, după grila de salarizare a guvernului Boc, un medic chirurg, doctor în ştiinţe medicale are un salariu mai mic chiar şi decât al unui consilier local, dintr- o comună cu peste trei milioane de locuitori. Prof. dr. Astărăstoae a arătat că  dacă cei 47 de milioane de euro alocaţi SPP pentru construirea unui nou sediu ar fi fost acordaţi sănătăţii, cu banii aceştia s-ar fi putut  dubla salariile medicilor rezidenţi.

CNAS are bani pentru salarii şi utilităţi pentru spitale până la sfârşitul anului

Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a declarat că sunt bani pentru a asigura salariile şi utilităţile la toate spitalele pentru lunile noiembrie şi decembrie. „Avem în acest moment, din resurse proprii, bani pentru a asigura salarii şi utilităţi la toate spitalele în 15 noiembrie şi 15 decembrie, urmând ca, dacă nu există posibilităţi, să ni se suplimenteze bugetul la această rectificare”. El a precizat că suma necesară, pentru a nu mai avea niciun fel de probleme pe partea de credite bugetare, este de aproximativ 490 milioane lei. „Suntem acoperiţi pe creditele de angajament şi, conform contractului cadru al bugetului, putem pentru luna decembrie să mutăm creditele de angajament pentru luna ianuarie anul viitor”, a explicat preşedintele CNAS. El a susţinut că nu există nicio dificultate în ceea ce priveşte plata către farmacii, medicii de familie, serviciile paraclinice. „Doar partea de spitalizare a fost descoperită, dar şi acolo ne putem descurca”, a spus Buşoi.

Impactul economic al consumului  de alcool asupra sistemului de sănătate din România

Asociația Română pentru Promovarea Sănătății a lansat  rezultatele primului „Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România”, susținut de compania Lundbeck România. Potrivit studiului s-au identificat 69.904 cazuri externate asociate consumului de alcool, ceea ce reprezintă aproximativ 1.6 la sută din totalul spitalizărilor și  572.549 zile de spitalizare aferente acestor cazuri în anul 2012. Aproape jumătate dintre cazurile spitalizate au prezentat complicații, iar  73,82% au fost  boli și tulburări ale sistemului hepatobiliar și ale pancreasului; 22,28 la sută (15.574) au fost tulburări mentale organice atribuibile/induse de  consumul de alcool/droguri. Suma totală rambursată de CNAS în 2012 pentru cazurile internate datorită problemelor de sănătate cauzate de consumul dăunător de alcool a fost de  aproximativ 25 milioane euro.

Valoarea medie rambursată per pacient internat a fost de 1.537,6 RON (peste media naţională a tarifului pe caz ponderat de 1.444,00 RON). „Alcoolul constituie în prezent o amenințare la nivel mondial și în special la nivel european, fiind al treilea contributor major la mortalitate și morbiditate. Cea mai mare parte din costurile atribuibile consumului dăunător de alcool sunt evitabile prin măsuri de prevenție. Studiul de față a vizat o analiză concretă, bazată pe tehnici științifice riguroase, a costurilor consumului de alcool asupra sistemului de sănătate din România. Rezultatele obținute comportă două direcții de discuție: pe de o parte au fost evidențiate cheltuielile publice anuale ale CNAS pentru episoadele de spitalizare atribuibile consumului dăunător de alcool, iar pe de altă parte s-a constituit un inventar al ”zonelor gri” – servicii de sănătate fie inexistente, fie neevidențiabile prin sistemul informațional curent ca fiind asociate consumului dăunător de alcool. Din ambele perspective, studiul este inovator, aducând o contribuție substanțială la informarea publică. Totodată, rezultatele relevate constituie un suport valid pentru fundamentarea de politici publice și/sau intervenții preventive pentru controlul consumului de alcool la nivel național” – a afirmat Conf.univ.dr. Florentina Furtunescu, coordonatorul studiului.

La rândul său  prof. dr. Doina Cosman, şef al Disciplinei de Psihologie Clinică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” – Cluj-Napoca susţine că „deși alcoolismul este perceput de societate ca un viciu, cercetările moderne au evidențiat că dependența de alcool este o afecțiune cerebrală, o tulburare mintală și de comportament recunoscută medical și una dintre cele mai frecvente afecțiuni mintale în Europa. Dependența de alcool prezintă o probabilitate crescută de evoluție progresivă, tulburările asociate consumului de alcool fiind printre primele 10 boli cu impact major la nivel mondial, având consecințe grave asupra vieții persoanei dependente de alcool și a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinența și reducerea consumului dăunător de alcool, oferă specialiștilor în domeniu soluții de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive”. Principalele concluzii ale experţilor implicați în realizarea studiului sunt: sistemul de sănătate din România gestionează anual aproximativ 70 000 externări atribuibile alcoolului,care antrenează la rândul lor peste

 570 000 de zile de spitalizare

Aproape 25 mil. EUR au putut fi evidenţiate ca resurse publice rambursate anual pentru episoade de spitalizare direct atribuibile consumului dăunător de alcool. Sumă se bazează pe tarife rambursate şi nu pe costuri reale. Ea reprezintă doar o mică parte din costurile reale atribuibile consumului de alcool, cu toate acestea povara economică asupra sistemului de sănătate este impresionantă. Multiple categorii de costuri considerate relevante pentru costul total nu au putut fi identificate (ex. costuri ale asistentei primare şi ambulatorii, costuri ale asistentei de urgenţă, costuri aferente concediilor medicale sau costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool)

Există multe tipuri de servicii care ar fi necesare pentru controlul consumului dăunător de alcool la nivel populaţional, dar aceste servicii nu sunt furnizate în prezent nici prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, nici prin programe de sănătate (ex. servicii de prevenţie secundară, pentru identificarea precoce a persoanelor cu consum problematic de alcool şi rezolvarea acestor cazuri înainte da apariţia bolilor sau a complicaţiilor asociate consumului de alcool.

O mare parte din costurile atribuibile consumului dăunător de alcool sunt evitabile prin măsuri de prevenţie primordială (întărirea capacităţii administrative pentru implementarea legilor şi introducerea de noi prevederi pentru restricţionarea accesului), primară (educaţie pentru sănătate, în special la tineri, conducătorii auto etc) şi secundară (programe de gestionare a renunţării la alcool).

Intervențiile strategice pentru controlul consumului de alcool necesită o abordare coordonată, integrată și în special multisectorială. Această abordare este în sprijnul principiului fundamental al UE – „Sănătatea în toate politicile” (HiAP).

Prin acest studiu, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății și-a propus să ofere datele științifice necesare fundamentării și inițierii acțiunilor și programelor care să crească gradul de conștientizare a impactului consumului dăunător de alcool și necesitatea intervențiilor specifice. “Studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România”, nu este prima inițiativă de acest gen a asociației, propunându-și încă odată furnizarea de date științifice în vederea aprofundării problematicilor în domeniul sănătății.

 „În România, în acest moment, suntem în plin proces de regândire a sistemului de sănătate cu privire la tratamentul dependenței de alcool. La nivelul sistemului actual de servicii se resimte nevoia unui cadru formal de proceduri de lucru și de  programe de educație medicală continuă care să abordeze integrat problematica dependenței de alcool. De asemenea nivelul de stigmă asociat acestui domeniu continuă să fie la fel de mare atât în rândul medicilor cât și în rândul populației generale. Prin intermediul cercetării derulate de specialiștii  ARPS avem acum o bază formală, fundamentată pe evidențe științifice și de cost, pentru a demara necesarul proces de creare a unor politici și servicii consolidate în tratamentul dependenței de alcool în țara noastră. ALIAT  susține crearea unor programe și politici publice dedicate tratamentului dependenței de alcool, precum și promovarea unui model integrat de servicii de sănătate  care adresează această problematică “, a precizat Ioana Tomuș, Director Programe ALIAT.

Studiul a început în luna mai 2013 și s-a încheiat în luna octombrie 2013. Experții implicați în elaborarea acestuia sunt: Conf.univ.dr. Florentina Furtunescu (Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF Carol Davila, București), Adriana Galan (Institutul National de Sănătate Publică) și Cipriana Mihăescu-Pintia (Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar).