Scriitorii mureşeni la Chişinău: De la „Poduri de flori” la „Poduri de carte”

Au trecut mai bine de două decenii de când, la Prut, s-a întâmplat una dintre ,,minunile” acelui zbuciumat sfârşit de mileniu doi şi de secol 20. Atunci, românii de pe cele două maluri de Prut, la un început de mai, când întreaga natură îmbrăcase mantia primăverii, împodobită cu toate frumuseţiile pământului, şi-au dat, pentru prima dată, după cinci decenii, întâlnire acolo, la Prut, pentru a dărâma acel hotar nedrept, ,,împletit din lacrimi şi din sânge”. Erau hotrâţi să spulbere ,,piatra de hotar pe care muscalu’ a pus-o la Prut, rupând biata noastră Moldovă în două”, aşa cum a scris, cu mâna tremurândă, un preot român basarabean, pe o veche carte bisericească.

Au fost ,,Podurile de flori” de la Prut. Atunci, pentru câteva ore, Prutul a încetat să mai fie graniţă prin inima pământului românesc. Apele sale, molcome şi cuminţi, au încetat să mai curgă ,,printre ţări române” şi nici nu li se mai auzea ,,plângerea-n Carpaţi”! În sufletele sutelor de mii de români, adunaţi acolo, au renăscut speranţele. Ei aveau sentimentul că trăiesc un moment istoric şi erau cu toţii martorii unui viitor ce începea chiar atunci, pornind către ceasurile cele mari ale unei dreptăţi ce trebuia să se întâmple pentru întregul neam românesc. ,,Dă-ne, Doamne, înapoi, Basarabia în Ţară”!

Nu a fost să fie însă. ,,Podurile de flori” de la Prut au rămas doar o amintire, iar speranţele care au renăscut atunci, în sufletele noastre, au devenit o cruntă dezamăgire. Aşa au vrut politicineii vremii, ca Basarabia românească – trup din trupul Ţării ,,mărită cu atâtea jertfe şi cu atâtea suferinţe”, a devenit Republica Moldova – ,,stat independent”. Se stârpesc greu buruienile otrăvite care au prins rădăcini adânci pe trupul Basarabiei ,,furată, trădată mereu”! Asta în ciuda faptului că procesul istoric început în 1989 este ireversibil şi ,,nu mai poate fi oprit, ci doar întârzâiat o vreme”, cum afirmă academcianul Mihai Cimpoi.

,,Vremea” la care se referea el era tocmai aceea în care comuniştii lui Voronin au guvernat Republica Moldova. Atunci, la Prut, locul ,,Podurilor de flori” a fost luat de gardul din sârmă ghimpată! Atunci, la Prut, vameşii şi ceilalţi amploiaţi ai regimului comunist s-au transformat în adevăraţi cerberi care păzeau, cu străşnicie, graniţa împotriva ,,expansionismului românesc”! Acesta a devenit cel mai teribil duşman al regimului lui Voronin! Însă, după cum timpul nu poate fi oprit, nici cerberii lui Vioronin nu au putut opri, la Prut, ,,expansionismul românesc”, fiindcă el aducea acea legătură sfântă dintre fraţii de acelaşi neam şi de acelaşi sânge. El era acela ce aducea în Basarabia spritul de dreptate şi de adevăr, împotriva basmelor staliniste, preluate de comuniştii lui Voronin, despre ,,poporul moldovenesc” şi ,,limbă moldovenească”!

Oamenii de cultură din Basarabia, intelectualtatea, scriitorii, în primul rând, s-au aflat în fruntea luptei pentru redeşteptare naţională. Ei au fost cei care au primit cu drag şi s-au ataşat din primul moment de ceea ce guvernaţii comunişti numeau ,,expansionismului românesc”, fiindcă el aducea cu sine limba, cultura şi literatura română. Acesta era aşteptat de multă vreme de intelectualii basarabeni. Fiindcă niciunul dintre ei nu a uitat cuvintele rostite de Alexei Mateevici: ,,N-avem două limbi şi două literaturi, ci una singură, aceeaşi cu cea de peste Prut. Asta ca să se ştie din capul locului ca să  nu mai vorbim degeaba”! Aşa aveau să se nască la Chişinău, după 1990, aproape 20 de biblioteci cu carte românească, înfiinţate de instituţiile similare din România. Astfel, locul fostelor ,,Poduri de flori” a fost luat de actualele ,,Poduri de carte românească”, fiindcă nimic nu e mai de folos omului decât cititul cărţilor. ,,Iar cu cărţile se întâmplă – cum spunea Voltaire – ca şi cu focul de pe vetrele noastre: iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tuturor”.

Din această convingere, s-a născut şi proiectul iniţiat de Institul Cultural Român ,,Mihai Eminescu”, din Chişinău, (director, poetul Valeriu Matei), pentru organizarea unui ciclu de conferinţe publice şi a altor manifestări de popularizarea cărţii româneşti în rândul tineretului basarabean, din mediul urban şi rural, cu particparea unor scriitori din România şi din Republica Moldova. Acestea s-au desfăşurat în perioada 21-29 octormbrie a.c., în trei etape succesive. La prima dintre acestea, organizată în raionul Ialoveni, în zilele de 21-22 octombrie, au fost invitaţi să participe, scriitorii mureşeni, colaboratori ai revistei ,,Vatra Veche”(redactor-şef Nicolae Băciuţ), alături de scriitori basarabeni colaboratori ai revistei ,,Viaţa Basarabiei”(director academicianul Mihai Cimpoi).

Cea dintâi acţiune comună a avut loc la Liceul ,,Petre Ştefănucă”, din oraşul Ialoveni, cu participarea scriitorilor mureşeni: drd. Nicolae Băciuţ, poet, director al Direcţiei pentru Cultură a judeţului Mureş, dr. Valentin Marica, poet, senior-editor la Radio Târgu Mureş, pr.dr. Gheorghe Nicolae Şincan, prof. Dimitrie Poptămaş, preşedintele Fundaţiei Culturale ,,Vasile Netea” din Târgu-Mureş, şi prof. Ilie Şandru, prozator, preşedintele Fundaţiei Culturale ,,Miron Cristea” din Topliţa, preşedintele Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Alături de ei s-au aflat scriitorii basarabeni: academicianul Mihai Cimpoi, directorul revistei ,,Viaţa Basarabiei” şi preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Creaţie din Republica Moldova, Valeriu Matei, poet, directorul Institului Cultural Român ,,Mihai Eminescu” din Chişinău, Dumitru Dan Maxim, prozator, şi Serafim Belicov, poet. Activitatea desfăşurată la liceul din Ialoveni a continuat apoi la Liceul Teoretic din comuna Costeşti, iar a doua zi, în 22 octombrie, la alte două importante şcoli din acelaşi raion, Ialoveni: Liceul Teoretic ,,Aurel David” din comuna Bardar şi la Liceul Teoretic din comuna Ruseştii Noi.

În cadrul acestor întâlniri, cei prezenţi, cadre didactice şi elevi, au putut afla lucruri interesante despre cele mai recente creaţii literare ale scriitorilor prezenţi şi au ascultat frumoasele recitaluri de poezie, susţinute de poeţii Valeriu Matei şi Nicolae Băciuţ. În acelaşi timp, activităţile culturale, menite să promoveze şi să popularizeze literatura română de pe ambele maluri ale Prutului, dialogul purtat cu ocazia acestora între creatorii de literatură şi cititori, au avut darul să lămurească tânăra generaţie asupra direcţiei europene spre care Republica Moldova se îndreată, pentru a se încadra, în mod firesc, în rândul celorlalte popoare din Europa unită. Aceasta va fi calea ce va conduce spre regăsirea unităţii naţionale. Este dorinţa unanimă a tuturor românilor, atât a celor din Ţară, cât şi a celor din Basarabia, ca Europa unită să nu se oprească la Prut. Fiindcă şi ,,Basarabia noastră este o ţară românească tocmai ca şi celelate ţări de peste Prut, locuite de fraţii noştri…”. Aşa au crezut cei care au pus temelia unirii în 1918, aşa cred şi geraţiile actuale ale românilor basarabeni.

Nu puteam părăsi Chişinăul, mureşeni fiind, fără să dăm curs invitaţiei pe care ne-a făcut-o doamna Claudia Şatavca, directoarea Bibliotecii ,,Târgu Mureş”, una dintre importantele instituţii culturale ale Chişinăului, în care cartea românească se află la loc de cinste, iar numărul citorilor care o caută este în continuă creştere. Biblioteca ,,Târgu Mureş” a luat fiinţă prin strădaniile depuse de domnul prof. Dimitrie Poptămaş, fostul director al Bibliotecii Judeţene Mureş, care poate fi mândru de ,,puiul” creat de instituţia pe care a condus-o mulţi ani, care creşte şi se împlineşte frumos pe pământul românesc al Basarabiei. Popasul făcut la Biblioteca ,,Târgu Mureş”, deşi scurt, a fost rodnic şi plin de învăţăminte pentru tinerii citirori prezenţi la întâlnirea cu scriitorii mureşeni. Ei i-au putut vedea şi cunoaşte pe cei ale căror cărţi le găsesc pe rafturile bibliotecii; le-au aflat gândurile şi preocupările lor legate de viitorele creaţii literare. La rândul lor aceştia s-au convins că tânăra generaţie a Basarabiei gândeşte şi vorbeşte româneşte. Şi citeşte literatură română.

Pe drumul de întoarcere, cugetând la toate acestea, mi-am reamintit de spusele lui Alexei Mateevici, în 1917, şi de marele adevăr cuprins în ele: ,,N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba”!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*