Poziţia societăţii civile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, faţă de dezideratele eminamente politice formulate cu ocazia desfăşurării “marşului secuiesc”, respectiv a “lanţului pentru autonomie între localităţile Chichiş şi Breţcu”, din data de 27 octombrie 2013, a fost exprimată anterior, prin memorandumurile adoptate de către Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, de la Izvoru Mureşului, din 18 noiembrie 2006 şi de Adunarea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna , Harghita şi Mureş (FCRCHM), din 20 martie 2010, de la Topliţa.
În numele celor aproape 400 000 de români din judeţele Covsna, Harghita şi Mureş, FCRCHM consideră că cetăţenii români de etnie maghiară din România, şi în mod deosebit cei din judeţele unde sunt numeric majoritari, beneficiază de drepturi şi libertăţi necesare păstrării şi afirmării identităţii culturale, la nivelul standardelor europene, şi chiar peste acestea. Cei care au nevoie de instrumente legale şi pârghii eficiente care să le asigure dăinurea identitară în acest areal, sunt românii din aceste judeţe, care sunt discriminaţi în propia lor ţară. De aceea, românii din cele trei judeţe, reprezentând aproape 40 la sută din totalul populaţiei acestora, nu doresc refacerea formulei staliniste de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare.
Din toate apelurile făcute de organizatorii “marşului secuiesc”, precum şi din discursurile rostite cu această ocazie, reiese clar excluderea oricărui element românesc de la acest eveniment, inclusiv a simbolurilor României, fiind etalate doar drapeluri secuieşti şi ungureşti, aşadar mesajul a fost clar: adversarul nu este doar cel declarat deschis: “puterea politică română”, ci tot ceea ce este românesc. În aceste condiţii, organizatorii să nu se aştepte la simpatia românilor şi a opiniei publice oneste internaţionale faţă de această încercare de demonstraţie de forţă politică ostilă faţă de ţara şi naţiunea ai cărei cetăţeni sunt.
Comitetul Director al FCRCHM reaminteşte organizatorilor marşului faptul că, în toate dezbaterile publice organizate în acest an pe tema regionalizării şi a reorganizării administrativ – teritoriale a României, varianta înfiinţării unei regiuni formată din actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş, prin acordarea priorităţii criteriului etnic, nu este susţinută de niciun partid politic, ori formaţiune civică românească şi nici de către mediului academic românesc.
Din discursul şi atitudinea organizatorilor marşului reiese clar şi scopul autonomiei: purificarea etnică de români a zonei, sau mai precis, legalizarea şi definitivarea purificării etnice. Într-adevăr, liderii maghiari aflaţi perpetuu la conducerea judeţelor Covasna şi Harghita nu mai au ce să înlăture, românii au fost deja înlăturaţi din funcţiile importante, toate posturile din administraţia publică locală fiind deţinute disproporţionat şi discriminativ în defavoarea românilor.
Dezideratul liderilor maghiari de “a forma o autonomie, care să le permită să decidă singuri în privinţa obiectivelor”, exprimă clar scopul excluderii românilor de la conducerea celor două judeţe. Sfidând adevărul istoric, şi dispreţuind populaţia de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, conducerile administraţiei locale ale acestor judeţe, continuă promovarea conceptului şi imaginii unui „ţinut secuiesc”, în istoria şi prezentul căruia românii nu se regăsesc, şi a căror strategii de dezvoltare pentru viitor sunt elaborate, cu excluderea totală a voinţei românilor din zonă şi a celor din conducerea Ţării.
Susţinătorii formării unei enclave etnice maghiare, în inima României, şi care vorbesc despre dorinţa „de a decide în legătură cu destinul nostru, în legătură cu destinaţia impozitelor plătite de noi”, omit faptul că Harghita şi Covasna se află printre cele mai subvenţionate judeţe din România –“ peste jumătate din banii pe care îi utilizează provin de la bugetul României, în timp ce Capitala oferă aproape 75 la sută din PIB-ul realizat, României. În ciuda acestui ajutor, din punctul de vedere al contribuţiei la PIB-ul României Harghita se află pe locul 31 iar Covasna pe locul 41 (penultimul)”.
În discursul public al organizatorilor marşului şi al liderilor de opinie care au mediatizat evenimentul sunt folosite şi expresii extremiste care îi jignesc pe români: “şterpelirea pământului natal” etc, de parcă zona aceasta a noastră este exclusiv pământ natal al secuilor, ceea ce nu este decât o imagine falsă promovată în mentalul colectiv maghiar de cei care susţin separatismul pe criterii etnice. Din această perspectivă, înseamnă că tratatele internaţionale care stau la baza ordinii europene s-au întemeiat pe „şterpelire”? Dacă Tratatele Internaţionale, de la Versailles de după 1918 şi de la Paris, din 1947, sunt „şterpeliri”, cum să numim noi, românii, cu continuitate neîntreruptă, de 6000 de ani, mai înainte de vestita cultură Cucuteni – una dintre primele culturi ale Europei, acapararea pământurilor noastre, între sec. IX-XII şi în perioadele următoare? Am putea foarte bine să solicităm şi noi umplerea câmpurilor cu însemne, statui şi plăci comemorative, că doar avem tăbliţele de la Tărtăria, tot din Ardeal! Noi nu trebuie însă să ne inventăm simbolurile, noi le avem, şi poate că ar fi mai bine, pentru sănătatea climatului public, ca liderii maghiari să nu mai manipuleze istoria. În judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş din mijlocul României – pământ natal al poporului român – cu cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi castre romane după Ţara Haţegului – se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa. Comunitatea maghiară se transformă într-o masă etnică închisă, blocată între proprile frontiere mentale, obsesiv segregaţioniste.
În campaniile de presă care au precedat “marşul secuiesc”, sunt exprimate şi atitudini antioccidentale, din cauză că Europa nu se raliază acestor poziţii extremiste. Medievalizarea Europei prin spargerea ei în ducate şi principate după criteriul unor naţiuni inventate de interesele unor potentaţi locali este respinsă de instituţiile europene. Un exemplu îl constituie, în acest sens, respingerea de către Comisia Europeană a proiectele aşa-numitului Consiliu Naţional Secuiesc (unealtă politică cu scopuri declarate făţiş anticonstituţionale, fără niciun statut legal în România, dar tolerată cu inexplicabilă nepăsare de autorităţile române, deşi e scoasă mereu la înaintare în prima linie a antiromânismului, proclamând că “vor să facă uz de dreptul la autodeterminare şi pe baza acestui drept solicită autoguvernarea Ţinutului Secuiesc” ) şi ale U.D.M.R, referitoare la obţinerea autonomiei „Ţinutului Secuiesc”, În acest context, “marşul secuiesc” este un demers nu doar antiromânesc, ci şi unul antieuropean. Fireşte că Europa operează cu principiile nobile ale acceptării alterităţii etnice, religioase şi ale toleranţei. Ce toleranţă poate să ofere Europei astfel de marşuri antiromâneşti menite a-i intimida pe simplii locuitori români şi de altă etnie decât cea maghiară din zonă? Afirmarea unei etnii se face prin cultură şi civilizaţie, nu prin demonstraţii de forţă împotriva altor etnii. Maghiari locuiesc şi în alte zone ale României, astfel că ideea de autonomie teritorială pe criterii etnice în zonă este o absurdă invenţie a vârfurilor extremiste maghiare care nu poate sfârşi decât într-o fundătură, dar care, pe lângă celelalte necazuri ale vremii, ne fac, până atunci, tuturor, români şi maghiari, viaţa mai grea şi mai amară. Românii nu vor accepta niciodată constituirea unei enclave entice în inima României! Dezideratul CNS, exprimat cu ocazia marşului, de a “restabili ordinea și normalitatea în Ținutul Secuiesc”, a însemnat şi înseamnă pentru românii din zonă asuprire, umilinţe, intoleranţă, şi în cele din urmă asimilare.
Afirmaţia cuprinsă în “Proclamaţia CNS” potrivit căreia “Ţinutul Secuiesc este patria comună a tuturor locuitorilor săi, indiferent de apartenenţa lor naţională, etnică sau lingvistică, drept urmare autoguvernarea internă, autonomia teritorială va însemna garanţia instituţională a egalităţii depline şi efective pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc” nu cuprinde decât vorbe goale, de prostit pe cei neştiutori. Cetăţenii români, indiferent de naţionalitatea lor, au, aşa cum scrie în Constituţie, o singură patrie, comună, şi aceasta este România.
În anii de după evenimentele din decembrie 1989, şi fără instituţionalizarea autonomiei “Ţinutului Secuiesc”, românii din judeţele Covasna şi Harghita au fost marginalizaţi, discriminaţi şi supuşi asimilării. O mărturie grăitoare o reprezintă în acest sens, rezultatele finale ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor, potrivit cărora românii din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1992 – 2011, au scăzut cu 20 la sută, cu mult peste scăderea concetăţenilor maghiari.
Este îngrijorător pentru orice om responsabil de siguranţa familiei şi ţării sale, faptul că manifestările aşa zis civice, dar în realitate politice, antistatale, se fac deja deschis, sub coordonarea Budapestei, în condiţiile în care UDMR, aflată atâţia ani la guvernare, iar acum aflată la “guvernare” locală, cu importante ramificaţii rămase în eşaloanele 2 şi 3 ale puterii centrale, cât şi cu participarea membrilor unor mişcări extremiste precum Garda Maghiară şi Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de comitate şi a partidului de extremă dreaptă Jobbik, membru al Parlamentului Ungariei. La fel de regretabilă şi îngrijorătoare este şi situarea printre principalii promotori şi incitatori ai participanţilor la marş a clericilor “bisericilor istorice maghiare”, care îndeamnă enoriaşii la astfel de manifestări politice ostile, în loc să-şi îndeplinească menirea de a propovădui iubirea faţă de aproapele, sădind în schimb seminţele urii şi resentimentele istorice revanşarde în sufletul enoriaşilor lor.
Prin numărul participanţilor (care a fost mult sub aşteptările organizatorilor, circa 15 000, faţă de 100 000 declaraţi de aceştia), prin coloratura politică a organizatorilor (parteneriatul nefiresc dintre CNS, UDMR PCM , PPMT), prin conţinutul şi mesajul discursurilor prezentate, întrega manifestare are un evident carater electoral pentru viitoartele alegeri din Ungaria şi cele din România, fiind departe de interesele şi problemele reale ale comunităţii maghiare din România.
FCRCHM a militat întotdeauna pentru buna convieţuire şi înţelegere cu toţi concetăţenii de etnie maghiară şi de alte etnii, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene, dar a dezavuat şi combătut excesele adepţilor separatismului etnic şi antiromânismului. În acest spirit, adresăm chemare frăţească tuturor celor care vor să reclădim încrederea şi bunaînvoire pe aceste binecuvântate locuri, în spiritul valorilor fundamentale creştine şi a vieţii care dimpreună ne leagă, ca să trăim mai bine în patria noastră comună, România, de a participa în număr cât mai mare, cu sufletul, dar şi cu trupul, la manifestările organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, pentru a cinsti aşa cum se cuvine împlinirea a 95 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Biroul de presă al FCRCHM
Lasă un răspuns