Când esti trist, deschide-ți sufletul și lasă-te pătruns de umorul graficii noastre. Pentru că este acea comoară pe care chiar nu ne-o poate confisca nimeni, fiind o resură inepuizabilă de a le râde și noi în nas celor ce ne cred „mămăligari”, tribali și nedemni de lumea modernă.
Lasă așadar necazul și fă haz de cel ce ți-a umbrit puținele bucurii. Lasă-ți imaginatia să creioneze ziua pe care tocmai ai încheiat-o printr-un stih și o linie grafică. Și apoi vezi de nu cumva lucrările pe care ți le-au propus ei, graficienii, nu doar că reflectă momentele mai vesele, mai triste, ironice ori de-a dreptul stânjenitoare ale clipelor trecute, ci îți aduc și alinarea faptului că nu ești singurul care înghite în sec necazul înainte de a înțelege hazul!
Umorul lor nu e singular ca expresie caricaturală redată. Dar e unic în linia tușului. Căci, aceeași stare e reprezentată prin linii diferite. Și așa cum noi avem nevoie de umorul graficienilor și ei au nevoie de starea noastră, schimbată de grafica lor, pentru a continua. De aceea, nu trece încruntat pe lângă Salonul de Grafică deschis la Sala Orizont din București. Și nu te crede prea trist pentru a-i trece pragul! Ori prea vesel pentru a mai găsi ceva acolo care să te binedispună. Întotdeauna vei regăsi în grafică o altă stare. O lucrare îți va aduce aminte cum ai trecut tu printr-un „clenci” surprins de către un artist. Iar o alta te va pune pe gânduri despre felul în care vei reacționa când vei cădea în capcana de care tocmai râdeai.
Vei găsi și stări pe care poate nu ți le închipuiai. Iar când vei fi pus în capcanele lor vei fi pregătit. Dacă nu, ceea ce vezi acum într-o lucrare va fi chiar proiecția ta în ochii celorlalți în clipa în care nu vei fi știut a zâmbi. Totuși, nu te lăsa păcălit, căci tot vor exista motive de tristețe dincolo de hazul calamburului. Pentru că, deși umorul graficienilor e nemuritor, fiind chiar ca vinul, cu cât e mai vechi cu atât e mai bun și mai nimerit în conjuncturile pe care le trăim de la o generație la alta, ei, creatorii, nu sunt. Iar veștile despre încă o plecare spre a desena chipurile îngerilor a unui alt grafician te îndoliază în acest ocean al umorului hâtru care este viața. Ei
pleacă, dar noi suntem aici pentru a le menține vie imaginea și a ne minuna de felul în care se dovedesc atât de nimerite stihurile lor de tuș. Cu un ochi lăcrimăm dară la cei recenți plecați dintre noi, marele A. Poch și graficianul şi realizatorul de filme de animaţie Cristian Marcu, iar cu unul altul trebuie a continua să savurăm destinderea îngerilor în desenelor celor plecați dintre noi.
Consecvenți în a înțepa retina cititorilor cu spinul marilor noastre graficieni, „Națiunea” este și în acest an alături de familia națională a spiritualilor ilustratori de stări sufletești. După alte 365 de zile de reflectare a instantaneelor lor, suntem din nou prezenți în expoziția care îi aduce alături pe toți aceia care, prin fereastra „Retinei cu spini” din ziarul „Națiunea”, zi de zi, au intrat în sufletul cititorilor, fiind conștienți că dacă o fotografie face cât o mie de cuvinte, tușurile graficienilor noștri, deși mai puțin încărcate decât pata de celuloid capturată de obiectivul aparatului de fotografiat, fac într-devăr cât o bibliotecă de suflete. Pentru că aparatul vede ceea ce vrea el. Ochiul tău nu contează, degetul tremurând pe declanșator în așteptarea „prinderii” instantaneeului visat este sclavul puterii de irumpere a diafragmei sau a pixelilor ce se înghesuie pe „gămălia” de bit digital. În grafică, însă, lucrurile stau cu totul altfel. Și pe cât se automatizează capturile în arta fotografică, devenită stiință digitală, pe atât de naturale rămân „capturile” graficienilor. Iar mesajul lor nu este tributar doar hârtiei de ziar. Și, chiar de esti un privitor al ecranului de laptop, tot vei reuși să-ți asiguri doza de umor ca a antidot al veninului de zi cu zi.
De aceea, nu rata șansa de a privi lucrările „pe viu” la Salonul de Grafică de la București. Pentru că ochiul uman e cel mai bun aparat foto, iar imaginea pe care o relevă direct creierului va fi cea mai curată.
Lasă un răspuns