A venit toamna. Frigul a dat buzna în casele noastre încă de la începutul lui octombrie. Ne-am apărat de el fiecare cum am putut. A urmat apoi o perioadă cu vreme mohorâtă, cu ploi, cu noroaie, cu frig. Mulți au făcut focul în case! Dacă au avut cu ce. Seară de seară am deschis televizorul, așteptând vești noi de la conducerea țării. Nimeni nu aștepta să se anunțe că la 1 noiembrie vine primăvara, dar parcă greul nu e prea greu, când afli de o măsură legislativă mai blândă, care să țină seamă și de nevoile tale de om, de cetățean. Din păcate, două vești ne-au cutremurat. Iată-le: Cea dintâi a fost că iarna ce vine va fi cea mai grea din ultimii o sută cincizeci de ani. Vor fi nămeți mari, friguri groaznice, viscole. Ce mai, iarnă ca-n poveștile de groază! A doua veste a urmat-o la scurt timp pe cea dintâi: guvernanții au lansat un proiect de lege a silviculturii, adică o lege a pădurilor. Deocamdată în dezbatere publică, apoi o vor pune în aplicare. Din cele prezentate pe posturile de televiziune, am înțeles că noua lege va veni cu niște sancțiuni drastice față de cei care vor mai îndrăzni să taie lemne din pădure. Pedeapsa minimă va fi de doi ani de pușcărie, fie că te prinde că ai luat o creangă, fie un camion de lemne. Va fi pedepsit beneficiarul, adică omul care primește lemnele, hoțul, adică cel ce transportă lemnele din pădure la domiciliul clientului și pădurarul din parchetul căruia sunt tăiate lemnele. Lemne pentru foc și pentru construcții nu se vor mai procura decât de la depozite special amenajate și autorizate. Se vor înființa astfel de depozite atât în orașe, cât și în zone rurale.
Amândouă știrile au făcut să ne treacă celor mai mulți fiori pe șira spinării. Nu că suntem hoți de lemne, ci pentru că aproape jumătate din populația țării ne încălzim iarna locuințele cu lemne. Ceilalți beneficiază de încălzire centralizată în orașe, de încălzire cu gaze, cu motorină, curent electric etc. În pragul unei ierni cumplite să dai o asemenea lege, e complet neproductiv. Oamenii au nevoie de lemne. Este dreptul lor natural să beneficieze de încălzire, să supraviețuiască unor condiții climatice vitrege. Îngreunarea aprovizionării cu lemne de foc în prag de iarnă este o adevărată crimă. Sunt oameni bolnavi, oameni bătrâni, sunt familii cu copii. De unde vor cumpăra lemne? În zona noastră știu că există un depozit de lemne în Tr. Severin. Cei din oraș spun că trebuie să te înscrii pe listă și să aștepți o săptămână sau două, până îți vine rândul să-ți iei lemnele de la depozit. Pentru asta trebuie să se ducă însă aproape în fiecare zi acolo, să vadă ce și cum, ca să nu – i treacă rândul și alții să ia în locul lor. În satele din zona noastră nu am auzit să existe un depozit de lemne. Când se vor construi? Suntem la jumătatea lui octombrie, iar iarna bate la ușă. Când vom construi depozitele, când le vom aproviziona, de unde vom lua personalul calificat pentru manipularea și distribuția acestor lemne? Va veni, oare, cel de la Izverna să se înscrie la depozitul din Severin, va aștepta săptămâni la coadă, va plăti apoi transport să-și ducă lemnele acasă, lemne care, de fapt, au fost tăiate din hotarul Izvernei și aduse la Severin?
Legiuitori vor cu orice preț să pună stavilă devastării pădurilor. Oare, de mai bine de douăzeci de ani nu au văzut că se taie pădurile ,,ca-n codrii Vlăsiei”? Nu au văzut pe marii jefuitori cum taie cu mașini de tot felul mii și mii de hectare de pădure, de-au rămas munții goi? N-au văzut trenurile încărcate cu cherestea trecând granița și aducând sume uriașe în conturile ,,băieților deștepți?” După ce se distruge aproape jumătate din patrimoniul silvic al țării se dă legea, care vrea să stopeze tăierile. Dar aceasta nu-i mai privește pe ,,băieții deștepți”, care, de bine de rău, și-au făcut plinul. Privește pe amărâtul de cetățean, care are nevoie de un car de lemne să-și scoată familia din iarnă. Privește și pe baba Ioana, care aduce și ea un braț de surcele din pădure, ca să-și fiarbă o oală la vatră. Se uită un lucru esențial: de mii de ani românii s-au încălzit cu lemne din pădurile cu care a binecuvântat Dumnezeu țara aceasta. Nu au dispărut pădurile, fiindcă oamenii s-au încălzit cu lemne, nu au dispărut fiindcă și-au construit o biserică, o casă, un grajd, un coteț, ori și-a făcut un pat, o ușă sau o fereastră cu lemne din pădure. Românul a avut întotdeauna un adevărat cult pentru codru, pe care l-a socotit că-i este un adevărat frate, la care a apelat cu încredere la vreme de cumpănă, de nevoie și de restriște. Românul a ocrotit cu sfințenie pădurea, a plantat pădure, a curățit pădurea. Nu a tăiat din ea decât când a avut mare nevoie. Exploatările forestiere mecanizate, care au pus la pământ mii de hectare nu le-au organizat, nu le-au administrat și nu le-au muls țăranii sau alți cetățeni de rând. De când mă știu, veneau brigadieri silvici în zonă, acolo unde erau păduri și, împreună cu unul sau mai mulți pădurari, marcau acei copaci uscați, bolnavi, strâmbi etc. Pădurarul care administra parchetul respectiv dădea apoi fiecărui cetățean din zonă un număr de arbori să-i taie și să și-i ia acasă. Era o defrișare rațională, menită să rărească și să higienizeze pădurea, iar pe de altă parte să asigure necesarul de lemne de foc pentru populație.
Dacă această lege va fi promulgată în forma în care ni se prezintă acum, înseamnă că jumătate din locuitorii țării vor înfunda pușcăriile, fiindcă omul trebuie să-și încălzească locuința; cu orice risc și în ciuda oricărei legi, care nu ține seama de realități și de nevoile vitale ale cetățeanului. Mă întreb unde sunt parlamentarii noștri. Cu câțiva ani în urmă îi vedeam pe toate gardurile și pe toți stâlpii, ba chiar și spânzurați în frânghii pe deasupra străzilor și drumurilor publice. Ne asigurau atunci că se vor strădui să ne reprezinte interesele în parlament… Dar e mult de atunci!
Lasă un răspuns