Cod galben, spre portocaliu, în privatizarea CFR Marfă!

După Oltchim, CFR Marfă pare să fie a doua mare privatizare eşuată în mandatul Guvernului Ponta. Cel puţin aşa se arată lucrurile până acum. Declaraţiile contradictorii ale cumpăratorului, premierului, preşedintelui şi a celorlalţi factori implicaţi în această poveste ne conduc spre un deznodământ aşteptat.

Potrivit comisiei de privatizare, Gruia Stoica, omul de afaceri interesat de CFR Marafă, ar fi trebuit, până astăzi, 14 octombrie, să plătească diferenţa de 170 de milioane de euro, dar şi să încheie un act adiţional la contractul de transfer, până la obţinerea unui aviz eliberat de Consiliul Concurenţei. Gruia Stoica spune că membrii comisiei de privatizare i-ar fi făcut propuneri absolut inacceptabile, ce nu pot fi luate în serios de o companie responsabilă.

Dincolo de aceste aspecte de ordin tehnic, disputa a fost transferată şi în plan politic, acuzele ducându-se când înspre Victor Ponta, când înspre Traian Băsescu. La urma-urmei, acest fapt nu mai surprinde pe nimeni, în condiţiile în care premierul şi preşedintele se joacă de-a Tom şi Jerry din filmele cu desene animate. Nu este pentru prima dată când Ponta vrea ceva, dar se împotriveşte preşedintele sau Traian Băsescu stârneşte reacţia dură a premierului, în probleme legate de ţară.

Nu-mi amintesc să fi existat vreodată consens între cei doi politicieni. Nici înainte de a ajunge USL la guvernare, nici în timpul perioadei în care, teoretic, cei doi ar fi trebuit să joace cele mai importante roluri în politica externă a României şi nu doar.

În cazul privatizării CFR Marfă, premierul crede că lucrurile trenează şi datorită fricii de DNA, ca urmare a ultimelor declaraţii de la Palatul Cotroceni. Oamenii preşedintelui îl linişteşte, ironic, transmiţând că, nici un funcţionar al statului implicat în această privatizare, inclusiv premierul, nu trebuie să se teamă cât timp nu comite vreo ilegalitate. Mesajul lasă să se înţeleagă orice, inclusiv faptul că în acest caz există deja comise ceva nereguli, dacă nu chiar mai mult.

Ţinând seama de această veşnică turbulenţă între cele două palate, se anunţă cod galben, de ceaţă, în politica românească, după care, din primăvară, cu siguranţă vom vorbi de cod portocaliu, în perspectiva anului electoral.