Crimele împotriva umanității nu se prescriu! (II)

De luat aminte! Cum au știut românii să acționeze în apărarea evreilor și a Transilvaniei

În lunile premergătoare Conferinței de la Paris, prim-ministrul Ungariei, Nagy Ferenc, în fruntea unei numeroase delegații oficiale, a făcut un turneu de propagandă în Occident și în SUA, cu scopul evident de a îmbunătăți șansele Ungariei la Conferința ce urma să aibă loc, mai ales în problema Transilvaniei. În timp ce acesta se afla în Occident, importante documente privind cele întâmplate în Transilvania în perioada ocupației maghiare – inclusiv masacrul împotriva celor 126 de evrei de la Sărmașu și a celor 13 de la Luduș – au fost înmânate de dr. Kiraly Janos (președinte al Organizației Foștilor Evrei Deportați) prin intermediul lui Aurel Socol, lui Iuliu Hațieganu. Această acțiune a fost mediată de Raul Șorban, cunoscut avocat al timpului și care ulterior a fost onorat de statul evreu cu titlul de „drept între popoare” pentru acțiunea sa de ajutorare a evreilor din Transilvania în perioada 1940-1944. Eminentul profesor, dr. în medicină Iuliu Hațieganu de la Universitatea din Cluj, a reușit pe canale neoficiale să trimită plicul primit de el, astfel încât să ajungă la Departamentul de Stat, dar și la un cunoscut publicist american de la „Christian Science Monitor”, ziaristul Markham.

Materialul a fost publicat în cele mai mari ziare din SUA, în timp ce primul-ministru al Ungariei se afla acolo. Cererea acestuia de audiență la Casa Alba a fost refuzată. Informațiile apărute în presa americană, concomitent cu rapoartele care au parvenit Departamentului de Stat, au determinat respectivul refuz. Date fiind condițiile, refuzul era dealtfel unul cât se poate de firesc.

Lista condamnaților – criminali de război – din județul Mureș:

Subprefecți de județe:

– dr. Marton Zsigmond, cetățean maghiar, subprefect al judetului Mures, condamnat la închisoare pe viață, în contumacie;

Primari:
– dr. Majay Ferencz, cetățean român de naționalitate maghiară, primar al municipiului Târgu-Mureș, condamnat la 20 de ani închisoare, în contumacie;

– dr. Schmidt Emeric, cetățean român de naționalitate germană, primar al orașului Reghin, condamnat la zece ani închisoare, acuzatul prezent la proces;

Ofițeri de jandarmi și de poliție: 

– col. dr. Pap Janos, cetățean maghiar, comandant al circumscripției de jandarmi nr. X, cu reședința în Târgu-Mureș, condamnat la moarte, în contumacie;

– col. Zalantai Janos, cetățean maghiar, comandant al legiunii de jandarmi Mureș, condamnat la moarte, în contumacie;

– lt. de jandarmi Szentpali G. Kalman, cetățean maghiar, comandant al sectorului de jandarmi Reghin, condamnat la 20 de ani muncă silnică, în contumacie;

– dr. Bedo Geza, cetățean maghiar, chestor-șef al Poliției de Stat Ungare Târgu-Mureș, condamnat la moarte, în contumacie;

– Dudas Janos, cetățean maghiar, șeful Poliției de Stat Ungare Reghin, condamnat la muncă silnică pe viață, în contumacie;

Militari din armata maghiară: 

– general de corp de armată Kozma Istvan, cetățean maghiar, comandant al garnizoanei Târgu-Mures, condamnat la închisoare pe viață, în contumacie;

– col. Kormeny Geza, cetățean maghiar, comandant al administrației militare a municipiului Târgu-Mureș, condamnat la muncă silnică pe viață, în contumacie;

– maior Komaromy Geza, cetățean maghiar, comandant al administrației militare a orașului Reghin, condamnat la 25 de ani închisoare, în contumacie;

Funcționari de stat și particulari: 

– dr. Henner Ferenc, cetățean maghiar, prim-notar la Primăria municipiului Târgu-Mureș, condamnat la 12 ani închisoare, în contumacie;

– dr. Javor Erno, cetățean maghiar, prim-notar la Prefectura județului Mureș, condamnat la 12 ani închisoare ;

– Cerdacsics Jeno, cetățean maghiar, consilier la Primăria orașului Reghin, condamnat la 10 ani închisoare, în contumacie ;

– Kugler Gyorgy, cetățean român de naționalitate maghiară din Reghin, funcționar particular, condamnat la 15 ani închisoare, prezent la proces;

Denunțători și provocatori:

– Lax Jozef, cetățean român de naționalitate evreu, bijutier în municipiul Târgu-Mureș, denunțător, condamnat la 3 ani închisoare, acuzatul fiind prezent la proces ;

Militari germani, SS și Gestapo: 

– maior Schroder, prenume necunoscut, cetățean german din formațiunile SS, șef al secției Gestapo, din Târgu-Mureș, ca trupă de ocupație în anul 1944, condamnat la moarte, în contumacie ;

(Extras din lista cu cele 199 de persoane condamnate pentru participarea la acțiuni împotriva populației evreiești din nord-vestul Transilvaniei, în timpul ocupației ungare, în perioada anilor 1940-1944. Datele fac parte din hotărârile originale ale Tribunalului Poporului și ale Curții de Apel Cluj, sentința nr. 8 din 31.05.1946)

Poate că instituțiile statului român, plătite din bani publici, vor avea bunăvoința să caute și să verifice dacă urmași (sau pretinși urmași) ai celor declarați criminali de război au cerut și obținut după 1990 în România, proprietăți. Dacă da, aceste acte sunt lovite de nulitate. Pentru simplul motiv că deciziile sau sentințele date de instanțele din România acelui timp – fie ele chiar și Tribunale ale Poporului – au fost recunoscute de Comisia Aliată de Control. Ce ziceți, e un subiect interesant? Lista cu criminali de război o aveți – în Monitoarele Oficiale ale României din anii 1945 și 1946 veți mai putea găsi și alte asemenea liste – iar un program de calculator v-ar putea ajuta să vedeți cine, în ce calitate, în numele cui și la ce instituție sau instanță ar fi putut revendica ceva…. Crimele împotriva umanității nu se prescriu. Nu uitați domnilor guvernanți!    

*)

„Astăzi, 21 februarie 1945, ora 11, subsemnații: dr. Emil Mora, medicul Circumscripției Sărmaș și dr. Ghiță Gavrilă, medic al Circumscripției Sânpetru de Câmpie, însoțiți fiind de dl. cpt. Pușcașiu Emil, comandantul Legiunii de Jandarmi Cluj și de dr. Hirsch Adolf, medicul Comunității Evreiești, ne-am deplasat în urma adresei nr. 327443/1945 a Curții Marțiale a Corpului 6 Teritorial Sibiu, în comuna Cămăraș, în punctul numit Suscut pentru a proceda la exhumarea cadavrelor evreilor din comuna Sărmaș, care în noaptea de 16/17 septembrie 1944 au fost masacrați de jandarmeria maghiară…”

(Fragment din actul medico-legal încheiat în data de 21 februarie – Pe acest act apare si semnătura avocatului Matatias Carp, delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești) 

**)

„Pe la orele 2 după miezul nopții, am văzut cum evreii au fost ridicați și duși pe coasta dealului spre felinar. Am auzit atunci multă larmă și vaiete între evrei. La vreo jumatate de oră după ce evreii au ajuns sus, am auzit împușcături de mitralieră. Speriat, mi-am pus nevasta și copii la adăpost și m-am ascuns în porumbiște la vreo două sute de metri de locul unde se împușca. Era noapte și nu am putut vedea nimic, dar am auzit vaietele și tipetele victimelor. Un geamăt de băiat tânăr s-a auzit mai mult decât toate. După ce a încetat și acesta, s-au oprit și împușcăturile…”

(Ioan Moceanu, comuna Cămarașu, județul Cluj, unul din martorii audiați la anchetă)

***)

 „…tot ce am trăit, vazut, simțit și auzit în acei patru ani de urgie nu pot sta alături de ceea ce am văzut la Sărmașu. Am pipăit cele 126 de cadavre… Am văzut copii de 5, de 3 și de 1 an, neatinși de gloanțe care au fost și ei azvârliți și îngropați de vii. Am văzut soț și soție încleștați într-o ultimă îmbrățișare și am văzut un tată cu mâinile crispate strângându-și în brațe copilul de un an…”

(dr. Matatyas Carp, președintele Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din România, delegat oficial ca membru al comisiei de cercetare a masacrului de la Sărmașu și de exhumare a victimelor)

****)

„Primul strat de cadavre era alcătuit aproape numai din copii. Erau unii mititei de tot, să fi avut doi sau trei anișori. Cei mai vârstnici dintre ei nu treceau de 15 ani. La câțiva s-au putut constata orificiile de pătrundere a gloanțelor ucigătoare, la alții s-au putut găsi țesutele sfărâmate, (probabil cu patul armei, n.a.) iar la unul ambele picioare sfărâmate. Dar au fost copii la care, căutându-se cu multă grijă, nu s-a găsit nici un semn exterior care să indice cauza morții. Este de presupus că au fost îngropați de vii…”

(dr. Emil Mora, medic de medicină legală, unul dintre cei care au participat la deshumarea cadavrelor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*