Poporul român este în război cu… poporul român; mă tem că va învinge unguretul…

Trăim vremuri cumplite. Țara este zdrobită, măcinată, fărâmițată… Vechea, nestrămutabila și neînduplecabila românitate se vede astăzi îngenuncheată, umilită, pustiită, dezbinată, înfrântă, sărăcită, iobăgită, spulberată și împrăștiată să vânture lumea. O lume ostilă, rapace și vorace care o înghite, o mistuie, o digeră, o dejectează… Suntem în război aproape fără să știm… Un  război al nostru cu noi înșine și al lumii împotriva noastră.

Diabolicii conducători ai destinului nostru fără de noroc și fără de bărbați de stat, după cel mai umilitor și împovărător sfert de veac din întreaga istorie, au hotărât să închine și să vândă Țara și Neamul Românesc, precum o tagmă blestemată de Iude, să ne sacrifice pe noi și pe urmașii noștri, cei care ne vor judeca peste ani și ani și vor scrie cu dispreț, din urmă, în cronicile timpurilor viitoare, cât de lași, cât de trufași, cât de slabi am fost noi, cei de aici și de acum și cum, neclintiți din fotoliul unui confort aparent și mucegăit, asistăm impasibili la propria noastră exterminare și debarasare din istorie în șuturi și scuipați de la lumea atât de ostilă nouă, nu datorită nouă, ci datorită celor care ne reprezintă, ne administrează, ne gestionează, ne controlează, ne trădează, ne vând, ne stigmatizează: hoardelele de băsești, iliești, constantinești, stolojani, văcăroi, bombonei, de boci, victorași, crini și de câți netrebnici, mincinoși, hoți, criminali și slugoi care s-au rotit la puterea tocmită în spatele ușilor din palatele în care, prin legi strâmbe, anti-românești, ne termină fizic și moral.

Suntem în război dar nu tragem nici un „glonț”, deși ar trebui să îi punem la zid pe toți ceaușeștii care s-au înmulțit din lindenii comunismului ca păduchii lați și borțoși. Nici nu apucăm să conștientizăm că noi, cei în viață, ca și cei ce ne vor urma și se vor rușina de noi cei de acum, suntem cu toții victime ale acestei nenorociri istorice care s-a abătut asupra românității: destrămarea prin  intoxicare, manipulare, învrăjbire, dihonie, ură, invidie, dezbinare, desolidarizare, dezumanizare, dezromânizare…!

Și asta în vreme ce unguretul secuiesc și nesecuiesc amenință cu solidarizarea și mobilizarea a peste 150.000 de ne-români la „Marele marş al secuilor“ pentru autonomia unui ținut secuiesc inventat; în vreme ce președintele român se războiește cu premierul român, parlamentul român cu executivul român, executivul român cu justiția română și tot ce este românesc cu tot ce este românesc; în vreme ce  proiectul dement ”Roșia Montana” a rupt țara în două, de la Executiv și Legislativ până la ultima familie de pensionari; în vreme ce ”maidaneziada” a isterizat și a spart în două populația, pro- sau contra-eutanasierii bietelor animale reziduale omului; în vreme ce proiectele hoțești și criminale de exploatare a gazelor de șist pe șest a fracturat aritocrația și plebea în două; în vreme ce, năuci, surzi, orbi și nesimțitori, românii nici nu au aflat că afacerile de extragere a uraniului în exploatări din judetul Neamț și din alte zone au primit girul discret al stăpânitorilor statului, urmânde să declanșeze dezastre ecologice și economice de mult mai  mari proporții decât cele de la Roșia Montana, folosită ca paravan; în vreme ce se pune la mezat, la fel de departe de ochii și așa adormiți, sedați, ai opiniei publice, afacerea dezastruoasă de exploatare a țițeiului ordinar și toxic pentru mediu, faună, floră și om din nisipurile bituminoase; în vreme ce zonele de lângă Galați se zgâlție cu magnitudini alarmante din cauze ”misterioase”, fiindcă se păstrează conspirativ secretul acestor fenomene provocate, prin care parcă se încearcă să fie trezit din somn monstrul seismic din Vrancea, alt furnizor cilcic de moarte în masă și de sinistre epocale; în vreme ce codul silvic și codul rutier au fost programate să vină simultan ca două blesteme înfricoșătoare peste pachetul de măsuri inumane care legitimizează genocidul prin sisitemul sanitar transformat în mașină de împuținare a românilor; în vreme ce costurile și așa insuportabile la utilități, alimente, medicamente, transport și alte servicii și bunuri cresc amețitor subțiind până la ridicol slaba puterea de cumpărare din veniturile înțepenite, diminuate sau spulberate.

Și totuși, mai pâlpâie o speranță: aceea că tinerii care, duminică de duminică, mărșăluiesc pe arterele capitalei și ale altor orașe, în număr, ce e drept, penibil de mic în raport cu cei 150.000 de fanatici unguri tolerați de amar de secole în casa noastră, alminteri atât de inimoși și de deciși, dar atât de fragili fără sprijinul intelectualilor de marcă, al notorietăților cu greutate pentru a izbuti să intimideze cumva odioasa tagmă de politruci uzurpatori de Neam și Țară, vor reuși să vă clintească din casă și pe voi, adulții sănătoși la trup și minte, să vă determine să vă alăturați miilor de români care au înțeles că nu mai există altă cale de salvare decât UNITATEA DE SPIRIT ÎN LUPTA PENTRU SFÂNTA ȚARĂ!

Este momentul istoric pentru mobilizare generală! Este momentul când ar trebui să repornim de la punctul zero, ca și cum marea păcăleală din decembrie 1989 și până acum nu a fost decât un coșmar, un experiment al unor demenți, să o luăm de la capăt din acel moment teribil de entuziasm, de solidaritate, de mobilizare totală în care am fi putut să ne croim o altă soartă dacă securiștii, nomenclaturiștii și fripturiștii de atunci și de acum, aflați printre noi, în travesti, sau la vedere cu tupeu, chiar și pe rețelele de socializare, nu ne-ar fi mințit, divizat și manipulat atât de fatal, ceea ce pățim azi la cotele pierzaniei.

Manifestațiile copiilor de azi sunt punctul de deflagrație pentru adevărata luptă de stradă, similar manifestațiilor copiilor de atunci, din 89, între care mulți suntem cărunți, blazați și înfrânți… Copiii de acum sunt sclipitori, au înțeles că nu violența, ci inteligența, insistența și numărul copleșitor al românilor în stradă ne mai pot salva. Dar au nevoie și de noi, cei inerți și sceptici, așa cum și noi avem nevoie de acești copii minunați. Prin ei mai avem o șansă, ei sunt șansa noastră, șansa României noastre!

Voi striga și eu, cât voi putea de tare, la poarta conștiinței naționale, să veniți cât mai mulți să ne salvăm Țara până nu se prăvălește în prăpastia istoriei cu tot cu noi și cu cei ai noștri care au dreptul la un viitor românesc. Nu mai stați deoparte în vreme ce se moare, se distruge, se conspiră, se disperă, se înstrăinează Țara și Românitatea sub ochii noștri! Poporul român este în război pe viață și pe moarte cu… poporul român. Prin voința și prin forța noastră să impunem grabnic pacea și bunăstarea seculară!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*