În volumul său ,,Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate” (Ed. a II-a, Polirom, 2010), dl. Alin Mureşan scrie: ,,De ce a avut loc această macabră acţiune la noi? România avea o puternică mişcare naţionalistă care încurca planurile Moscovei de a comuniza ţara (întârziind practic venirea la putere a comuniştilor români cu peste două decenii – n.a.) (…) Comuniştii propovăduiau ura de clasă, ateismul şi internaţionalismul (net opus naţionalismului – n.a.), pe când studenţii (închişi la Piteşti – n.a.) mizau pe credinţă şi iubirea de ţară! (…) Considerăm că ceea ce s-a întâmplat în Piteşti (şi apoi în alte închisori din România) se înscria într-un plan bine pus la punct de supunere şi transformare a poporului român. (…) Astfel, vârfurile studenţeşti au devenit pericolul imediat, cei care urmau să le ia locul, în mod natural, vechilor elite.” Autorul sugerează poate implicarea masoneriei în experimentul reeducării de la Piteşti, implicare în opinia noastră de netăgăduit şi care evidenţiază religia comunismului (ateu doar la suprafaţă, demonic în substanţă) în flagrantă opoziţie cu cea creştină.
Implicat direct în acele evenimente dureroase (închis aici în perioada 22.04.1949-29.08.1951), Dumitru Bordeianu sublinia în volumul său ,,Mărturisiri din mlaştina disperării” (Ed. a II-a, Ed. Scara, Bucureşti, 2001): ,,Fenomenul Piteşti-Gherla nu este numai unul ieşit din comun ci, din punctul meu de vedere, este un fenomen mistic, pentru că acolo lupta s-a dat între cei ce-L slujeau pe Dumnezeu şi cei posedaţi de duhurile satanei. (…) Răfuiala a fost numai cu tineretul legionar. Numai acesta a fost vizat în planul lor, nu un altul, neorganizat. Ceilalţi tineri care au fost arestaţi au fost cazuri individuale. Comuniştii cunoşteau bine organizarea şi activitatea tineretului legionar printre studenţi şi elevi. (…) Prin «reeducare», cel rău şi slugile sale s-au strâns să nimicească cel mai scump dar al lui Dumnezeu: libertatea conştiinţei, care nu ţine seama de nicio îngrădire materială, trupească. În aceste puşcării ale Antihristului lupta a fost duhovnicească; scopul nu a fost exterminarea fizică, lucru uşor de înfăptuit, ci uciderea sufletului (de altfel, victimele nici nu aveau voie să moară, sinuciderea fiind cea mai gravă infracţiune – n.a.). (…) Comunismul nu este decât prezenţa satanei pe pământ. Comuniştii au făcut din ideologia lor o religie, care, în opoziţie cu aceea creştină, este religia urii, a minciunii şi a crimei ridicate la rangul de «virtuţi»; şi nu se răspândeşte decât prin minciună, neîncredere, teroare şi frică. Pe plan spiritual, scopul său este dezumanizarea omului, iar pe plan material: mizerie, foamete şi lipsă. Cum s-ar explica altfel atâta ură, bestialitate, cinism şi plăcere sadică de a-ţi chinui semenul şi a-l ucide? (…) A zis ispititorul: «Dar ia întindeţi mâna şi atinge-Te de osul şi de carnea lui! Să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!» (Iov, 2,5).”
Ei bine, puţini români ştiu cam ce s-a întâmplat în închisoarea de la Piteşti din acea vreme dintre anii 1949-1951, în care s-a folosit un întreg arsenal de metode de tortură împotriva deținuților politici şi notat într-un dosar cu un cinism incredibil de către torţionarul şef Eugen Ţurcanu. Numai dacă amintim în treacăt tortura prin însetare (după obligarea deţinuţilor de a consuma lichide foarte sărate), tortura prin înfometare, bătăile crunte fără oprire şi îndelungate, obligarea de a ingera materiile fecale proprii şi ale altora, obligarea deţinuţilor de a face tot soiul de obscenităţi şi blasfemii (cum ar fi denigrarea lui Dumnezeu, a Maicii Domnului şi sfinţilor, mai cu seamă în timpul sărbătorilor creştine), obligarea de a-şi face demascarea şi a denigrării propriilor rude şi a prietenilor, ba lovirea şi torturarea prietenilor şi a altor deţinuţi, ne arată dimensiunile reale ale dezastrului umanitar de la Piteşti.
Analizând retrospectiv toate acestea, precum şi alte orori ale comunismului, singura explicaţie plauzibilă pentru ceea ce s-a întâmplat la Piteşti este răzbunarea masoneriei pe Mişcarea Legionară, care s-a opus mereu comunismului şi împiedicarea aflării adevărului despre comunism. Legionarii au fost vânaţi mulţi ani la rând mai mult decât în timpul regelui mason Carol al II-lea. La Piteşti au fost închise elitele studenţeşti, pentru a fi anihilate şi pentru a se construi mai uşor o societate nouă bazată pe alte valori şi precepte.
Faptul că deţinuţii torţionari Iosif Fuchs şi Steier (evrei de origine) au fost protejaţi încă de la început de Eugen Ţurcanu iar ulterior au scăpat oricărei condamnări, ne arată că masoneria nu avea încredere deplină în cei implicaţi, în comuniştii români şi a supravegheat ea însăşi acest experiment important de aproape.
Reeducarea a fost stopată abia când masoneria nu mai putea ascunde acest experiment extins ulterior şi în alte închisori (unde nu exista însă gradul de izolare de la Piteşti, iar cazul uciderii doctorului Ion Simionescu din Peninsula la Canal ajunsese să fie cunoscut şi în străinătate) şi când grupul de comunişti din jurul Anei Pauker (pe adevăratul ei nume evreiesc Anna Rabinsohn), Teohari Georgescu (alias evreul Burăh Teşcovici) şi Vasile Luca (alias Laszlo Luka) a căzut în dizgraţia regimului comunist de la Bucureşti, care voia mai multă autonomie faţă de Moscova.
Totul a fost muşamalizat prin condamnarea la moarte a lotului Ţurcanu şi incriminarea Mişcării Legionare (care chipurile a încercat astfel să destabilizeze din exterior şi din interior regimul comunist), deoarece însăşi deţinuţii torţionari ai lui Ţurcanu (aleşi dinainte) au avut un trecut legionar sau avuseseră contacte cu această mişcare. Adevăraţii autori morali, care au ordonat şi condus experimentul au scăpat… Însă istoria îi va condamna.
Pe cei mai mulţi îi putem dezvălui astăzi: generalii aflaţi la conducerea Securităţii, Alexandru Nicolschi (alias Boris Grunberg, prezent încă uneori la televiziune după 1989!) şi Gheorghe Pintilie (alias Pantiuşa Bodnarenko), totodată agenţi ruşi NKVD, Marin Jianu de la Ministerul de Interne, coloneii Tudor Sepeanu şi Zeller, generalul Dulgheru (alias Dulberger), ofiţerii Iosif Nemeş, Ion Marina şi Gheorghe Sucigan, directorul Alexandru Dumitrescu, gardienii Augustin Văşcan şi Alexandru Georgescu. O anume implicare există şi din partea ruşilor Josef Kişinevski (alias Jakob Broitman) şi Alexandr Mihailovici Saharovski (conducătorul ,,operaţiunii Gaianeh” – comunizarea prin teroare).
Despre acest vast program de îndoctrinare şi de spălare a creierelor, citim în articolul Moara sufletelor (revista Axa nr. 39/16-31 mai 2010, p.18) semnat de Lavinia-Elena Ciurez: ,,Ideea îi aparţine pedagogului sovietic Makarenko (1888-1939), specialist în delicvenţa juvenilă şi partizan al reeducării deţinuţilor tineri cu ajutorul deţinuţilor mai vechi (idee dezvoltată la Piteşti – n.a.) (…) Cred că fenomenul Piteşti este exemplul perfect conceput pentru a forma un «om nou» şi tehnicile ce pot fi folosite pentru a modela oamenii. Aceste argumente pot să explice situaţia în care se află societatea românească la ora actuală şi se doreşte a fi o alarmă pentru întreaga lume ca istoria să nu se mai repete şi să se înveţe ceva din trecut.” Nu fără temei, comparându-l cu alte forme de reprimare, experimentul Piteşti a fost numit de către scriitorul rus Alexandr Soljeniţîn ,,cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane”.
Nu putem respinge declarația lui Dumitru Bordeianu, deținut care a trăit personal calvarul de la Pitești dintre anii 1949-1951, precum că aici ținta principală a constituit-o studențimea cu convingeri sau apartenență legionară. Experimentul acesta de tristă amintire a fost urzit din umbră de oculta mondială și reeducarea experimentată aici a servit reeducării globale contemporane. Nu zadarnic, părintele Iustin Pârvu, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României, trecut prin chinurile temnițelor comuniste, ne vorbea despre pericolul acesta al unui ,,Pitești mondial”.
Reeducarea de la Pitești, constând mai ales în torturarea deținuților de către alți deținuți instruiți anume în acest scop (reeducați) și procesul complex de demascare și autodemascare (pentru obținerea de către Securitate a unor noi informații, dar și pentru a suprima pe toți legionarii și simpatizanții lor din țară, pentru schimbarea convingerilor personale și crearea unui ,,om nou”, opus celui dorit de Mișcarea Legionară), a fost în fapt un act teribil de răzbunare din partea evreilor sioniști (mai precis, ramurii masonilor comuniști), cei care conduc francmasoneria mondială și care sunt cu adevărat urmași ai vechilor iudei care L-au răstignit pe Fiul lui Dumnezeu.
Evreii sioniști sunt aceia care încă îl așteaptă pe Mesia, de fapt pe Antihrist (în traducere, cel care luptă împotriva lui Hristos), cei care astăzi se străduiesc să rezidească Templul lui Solomon și măreția Ierusalimului pământesc de altădată, cei care doresc a-l întrona pe Antihrist ca împărat al întregii lumi. Pentru mai multe detalii, vom consulta însăși profețiile din Cartea Apocalipsei după Sf. Evanghelie a Apostolului Ioan.
Permiteți-mi să redau numai câteva mici fragmente din cartea ,,Imn pentru crucea purtată” (vol I, p.50), în care autorul acesteia, alt deținut, Virgil Maxim, consemnează următoarele: ,,Evreii sunt deconspirați ca Sinagogă a Satanei cum o indică Sf. Ap. Pavel, prin care se lucrează în lume toate fărădelegile. De aceea, la originea tuturor acțiunilor antilegionare stau evreii. Dar se va cere de la neamul acesta (evreiesc) tot sângele proorocilor vărsat pe pământ, așa cum zice Mântuitorul.”
În continuare, autorul adaugă: ,,O mărturisire recentă a lui David Kaufman pune în evidență, această acțiune nefastă în lume. Ea este conținută în niște scrisori adresate unui legionar, Traian Popescu (trecut și el prin Pitești). Mai bine să mai țină regimul comunist încă o sută de ani, decât să spurcați pământul României vreodată cu ultimele fosile ce mai supraviețuiesc pe ici, pe colo (a se înțelege că ei au încercat să-i extermine pe toți legionarii, creștini și naționaliști – n. a.). De noi nu ați scăpat și nu veți scăpa niciodată deoarece tot noi conducem America și toată lumea. A doua mărturisire deconspiră nu numai acțiunea, dar și agresivitatea acestui popor: Cum ați nesocotit voi, mă proști bătrâni, imensa noastră forță, desfășurată în lume sub toate timpurile. (…) Învingem pe linie de țară: Israelul. Învingem pe linie de internațională ocultă și secretă: Francmasoneria. Învingem pe linie de internațională muncitorească: comunismul. (Urmează și alte mărturisiri cu privire la Hristos, batjocorit și insultat în tot felul de expresii triviale greu de suportat nu numai de suflet, dar chiar și de hârtie).”
Lasă un răspuns