Revista presei maghiare

SUA urgentează restituirea / Urmăresc şi cazul Miko

Administraţia continuă să trateze cu prioritate cazul – se menţionează în scrisoarea de răspuns a departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii, redactată în 9 iulie 2013 şi adresată celor 21 de congresmeni care în data de 13 iunie i-au solicitat secretarului de stat John Kerry să adopte o poziţie fermă faţă de guvernul român, pentru ca statul să restituie neîntârziat şi integral bunurile bisericii maghiare confiscate după anul 1945. Andy Harris, singurul congresmen de origine maghiară, părintele iniţiativei, a autorizat Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF) să dea publicităţii scrisoarea semnată de subsecretarului de stat Thomas B, Gibbons. HHRF a susţinut din culise activitatea legiuitorilor.

Guvernul american s-a angajat să ocupe rolul de coordonator în sensul să încurajeze România în privinţa aplicării legii care să ofere o soluţie rapidă, dreaptă şi transparentă în cazul proprietarilor legitimi ai imobilelor confiscate de către autorităţile comuniste şi fasciste – se menţionează în scrisoarea Departamentului de stat. Thomas B. Gibbons informează echipa formată din 14 republicani şi 7 democraţi că în luna mai a acestui an, Douglas Davidson, însărcinat american responsabil cu problema Holocaustului, a efectuat o vizită la Bucureşti pentru a discuta cu guvernul român, cu parlamentul şi cu sfera civilă despre procesul restituirii. În timp ce guvernul român şi parlamentul au lucrat la elaborarea noii norme juridice privind restituirile, noi am susţinut ideea ca viitorul acord-cadru să soluţioneze în mod drept şi urgent cererile de restituire înaintate de biserici şi de minorităţile naţionale, înţelegându-i în acest caz şi pe supravieţuitorii Holocaustului şi pe moştenitorii acestora. Partenerii români i-au asigurat de faptul că manifestă deschidere faţă de orice propunere înaintată, menită să îmbunătăţească norma juridică privind restituirile – a formulat diplomatul american. El mai adaugă: departamentul de stat din Washington urmăreşte în continuare cu atenţie situaţia, iar în măsura în care dispoziţiile de aplicare a legii privind retrocedările o vor impune, vom face presiuni în vederea aplicării demersurilor de îmbunătăţire.

Scrisoarea se referă şi la Cazul Colegiului Szekely Miko. In opinia lui Thomas B Gibbons, ambasada americană a urmărit cu consecvenţă încă de la început evenimentele şi se află de mai mulţi ani în relaţii de muncă permanente cu Marko Attila, pe care îl consideră un luptător respectat al drepturilor omului. Reprezentanţii ambasadei SUA la Bucureşti au purtat discuţii cu reprezentantul din Trei Scaune în data de 25 iunie, iar la cererea sa, au participat – în mod oficial – ca observatori la audierea din 27 iunie de la ICCJ. Ne ridicăm în continuare glasul în vederea adoptării unei sentinţe drepte bazate pe ideea statului de drept – menţionează Gibbons. Departamentul de stat american evidenţiază din nou faptul că intervenţia pentru drepturile bisericilor din România şi cele ale minorităţilor naţionale – înţelegând în acest caz comunităţile evreilor, maghiarilor, grecilor şi romilor – reprezintă o prioritate de importanţă-cheie a Administraţiei. El îi informează pe cei 21 de congresmeni că fostul ambasador la Bucureşti, predecesorul acestuia, actualul ambasador interimar şi alţi reprezentanţi ai ambasadei poartă în permanenţă medieri despre aceste probleme cu conducătorii României, cu premierul, cu preşedintele şi cu cei doi preşedinţi ai camerelor parlamentului. Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF) lucrează de 37 de ani la îmbunătăţirea situaţiei celor 2,5 milioane de maghiari din Bazinul Carpatic şi la validarea pe plan internaţional a drepturilor acestora.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6956 din 01.08.2013

Ecoul propunerii lui Tokes / Puterea protectoare este revizionism sau nu?

Statutul Ungariei de putere protectoare a Transilvaniei nu ar însemna punerea sub semnul întrebării a graniţelor României – menţionează europarlamentarul Tokes Laszlo în declaraţia sa de ieri, ca reacţie la criticile formulate marţi de premierul Victor Ponta. Rămânând la exemplul sud-tirolez: atunci când Austria a încheiat un acord cu Italia în privinţa statutului său de putere protectoare, a recunoscut în acelaşi timp graniţele de stat ale Italiei. In concluzie, nu este vorba de punerea sub semnul întrebării a unităţii teritoriale a României şi a graniţelor sale de stat – se menţionează în răspunsul lui Tokes. In opinia sa, în ceea ce priveşte independenţa, premierul român ar trebui să se gândească de ce suveranitate va dispune ţara condusă de el după ce a amanetat practic întreaga ţară la Fondul Monetar Internaţional. Noi, transilvănenii, ne-am săturat ca Bucureştiul să trateze Transilvania ca pe o colonie. In calitate de cetăţeni europeni şi de maghiari din Transilvania, cer să ni se permită să ne ocupăm noi de problemele noastre, acest lucru fiind atât în favoarea maghiarilor din Transilvania cât şi în favoarea întregii ţări – menţionează Tokes Laszlo, a fost acuzat într-un comunicat de ieri de iredentism de către secretarul de stat pe probleme externe, Radu Podgorean. In opinia lui Podgorean, este inadmisibil ca un eveniment politic organizat în România – cum ar fi universitatea liberă de la Tuşnad Băi – să devină tribuna obiectivelor revizioniste, care pun sub semnul întrebării unitatea, integritatea şi suveranitatea statului. Potrivit comunicatului, declaraţia europarlamentarului Tokes Laszlo, referitoare la autonomia Pământului Secuiesc, ce ar urma să fie înfăptuită sub forma unui protectorat, dă dovadă de viziuni iredentiste şi evocă perioada interbelică. Ideea că aceste viziuni politice au fost rostite în prezenţa reprezentanţilor numărul unu ai guvernului ungar, slăbeşte încrederea cetăţenilor români în privinţa consolidării parteneriatului strategic ungaro-român şi subminează colaborarea bilaterală – se poate citi în comunicatul ministerului român al afacerilor externe.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6956 din 01.08.2013

Kelemen Hunor: referendum local în problema regionalizării

UDMR sprijină organizarea de referendumuri locale în problema reorganizării regiunilor – a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în cadrul consfătuirii de ieri, de la Carei, cu primarii din judeţul Satu Mare. În toamnă va ajunge pe masa parlamentului revizuirea constituţiei, la care UDMR a contribuit cu materiale serios argumentate. Moţiunile noastre au acoperit toate domeniile care reprezintă garantarea siguranţei cetăţenilor ţării, a drepturilor lor democratice. Rezumând experienţele anilor trecuţi, este clar că legea fundamentală necesită o revizuire. Printre propunerile mai importante ale uniunii figurează extinderea drepturilor minoritare, motiv pentru care apreciem că este un rezultat important completarea articolului unu din constituţie, în care minorităţile naţionale sunt recunoscute drept factori constitutivi de stat -a informat el auditoriul. Strâns legată de revizuirea constituţiei este problema reorganizării regiunilor. Punctul de vedere al UDMR rămâne neschimbat. Considerăm inacceptabilă înzestrarea regiunilor economice de dezvoltare cu atribuţii administrative, deoarece asta nu înseamnă altceva decât un nou nivel birocratic, care îngreunează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor – a subliniat Kelemen.

În acelaşi timp, considerăm că opinia cetăţenilor este un factor inevitabil în problema reorganizării regiunilor de dezvoltare economică, motiv pentru care susţinem organizarea de referendumuri locale. Această problemă preocupă nu numai comunitatea maghiară: politicieni români şi organizaţii civile româneşti îi cer guvernului să ţină cont de caracteristicile istorice, geografice şi culturale ale Dobrogei, Bucovinei sau Banatului, la fel cum procedează UDMR în cazul Pământului Secuiesc şi al regiunii Partium. Cu ocazia sesiunii parlamentare de toamnă pentru aprobarea revizuirii constituţiei, uniunea va cere din nou includerea în legea fundamentală a conceptului de regiuni cu statut special -a declarat Kelemen Hunor.

În opinia preşedintelui UDMR, atunci când a fost vorba de probleme cu adevărat importante, politicienii de la Bucureşti au fost determinaţi să bată în retragere dacă membrii comunităţii naţionale maghiare transilvane şi-au arătat forţa împreună şi în număr mare, iar din acest motiv, acţiunea de protest faţă de regionalizare, planificată de UDMR pentru luna septembrie, este extrem de importantă. El a mai afirmat că până în 16 septembrie, UDMR trebuie să primească de la Comisia Europeană un răspuns în privinţa iniţiativei cetăţeneşti europene, iar în cazul în care va fi unul pozitiv, acesta va fi cel mai însemnat succes politic internaţional al UDMR de după 1993. Kelemen Hunor este optimist şi încrezător, deoarece UDMR a elaborat, împreună cu FUEN, o iniţiativă cetăţenească ce a strâns un număr însemnat de parteneri europeni.

Sursa: cotidianul Haromszek , nr. 6958 din 03.08.2013

Pretenţia noastră la autonomie este fundamentată, legitimă şi realizabilă / Trebuie să revendicăm întotdeauna

Politica de regionalizare a guvernului român şi faptul că Bruxelles-ul a respins deja două din cele trei proiecte secuieşti de autonomie demonstrează că aspiraţia autonomistă a Pământului Secuiesc trebuie ţinută la cald: am discutat cu istorici, politicieni, despre şansele şi modalităţile de înfăptuire a autonomiei, cel mai important obiectiv al maghiarimii transilvane. Istoricul italian Andrea Cartney consideră că la fel ca şi restul teritoriilor europene locuite de minorităţi, şi Pământul Secuiesc are dreptul la autonomie. Înfăptuirea acesteia întâmpină momentan piedici, însă prin adoptarea unei poziţii ferme şi printr-o politică corespunzătoare, ea poate fi obţinută în scurt timp. Trebuie menţinută pe ordinea de zi şi trebuie să se discute pe marginea ei cu partea română, chiar dacă momentan, acest dialog nu pare să aibă prea multe şanse . Si internaţionalizarea problemei ar putea ajuta la obţinerea unei soluţii. Trebuie luată legătura şi trebuie organizate întrevederi cu părţile române de naţiune din afara graniţelor, respectiv cu găgăuzii, cu ruşii din Moldova, deoarece soluţionarea relaţiei dintre România şi Moldova este inseparabilă de cauza maghiarimii transilvane.

Inginerul şi politicanul de origine transilvană, Komlossy Jozsef, stabilit în Elveţia şi Canada, membru al Consiliului Europei, membru în prezidiul Societăţii de Sprijinire a Minorităţilor Naţionale din Europa Centrală şi de Est, militant pentru drepturile părţilor de naţiune maghiară şi alte părţi de naţiune, care împărtăşesc soarta minoritară, crede că trebuie să ne schimbăm în primul rând atitudinea, arătându-ne interesele individuale. Pe Pământul Secuiesc să existe doar localităţi caracteristice, care să reflecte tradiţiile locale şi să se identifice cu acestea. Căminele noastre, magazinele, unităţile noastre turistice, portul angajaţilor acestora, mărfurile noastre, modalitatea de producere a mâncărurilor şi băuturilor noastre, totul trebuie să le sugereze celor care vin aici în vizită că aici trăieşte şi creează un popor mândru, cu tradiţii militare, care nu este cu nimic mai diferit, dar nici mai prejos decât naţiunea majoritară a ţării. In plus, în parlamentul de la Bucureşti şi cel de la Bruxelles trebuie trimişi parlamentari care să reprezinte curajos şi ferm ideea autonomiei.

Profesorul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Ştiinţe Bucureşti, Valentin Stan, este şi el de părere că pretenţia noastră autonomistă este una firească, fundamentată şi legitimă, însă ea va fi realizabilă doar dacă revendicăm înfăptuirea ei la toate forurile autohtone şi internaţionale posibile, cu fermitate şi atitudine unitară.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 152 din 12.08.2013, autor Bedo Zoltan

Tulburarea spiritelor în Borzont

Opinia publică românească este alarmată de peste două săptămâni cu a IX-a ediţie a academiei de vară, organizată la Borzont, de Tinerii Maghiari din Transilvania. S-a afirmat fără nici o problemă că 800 de terorişti se pregătesc să se reunească în inima ţării, iar pentru ca aceste cuvinte să fie şi mai credibile, au proiectat secvenţe despre Garda Ungară, de mult timp interzisă. Despre Orban Viktor s-a spus că de câte ori are posibilitatea, se confruntă cu Uniunea Europeană. Conducătorul teroriştilor, Vona Gabor, şi-a primit şi el partea. In studiouri şi în presa scrisă au apărut o serie de atribute fasciste şi naziste, dar şi-au primit partea şi statul român şi guvernul incapabil, care tolerează în inima ţării o tabără iredentistă, revizionistă, o tabără paramilitară care periclitează unitatea teritorială a ţării.

Organizaţiile represive au demarat o serie de controale la Borzont. Poliţia, jandarmeria, serviciile secrete, garda financiară şi autoritatea vamală, oficiul pentru protecţia consumatorului. A fost trimisă şi asociaţia pentru ocrotirea câinilor, în cazul în care vreun maghiar iredentist înrăit nu se comportă aşa cum trebuie cu animalul său. Ce dă Domnul! In locul formaţiunilor paramilitare şi al teroriştilor, au găsit doar familii şi tineri paşnici, un tânăr din Odorheiu Secuiesc care vindea tricouri cu aşa-zise inscripţii nedorite, un şofer care a transportat un reprezentant FIDESZ şi care nu a parcat unde trebuie. Nu au găsit însă nici un terorist. După expunerea de sâmbătă a preşedintelui Jobbik, Vona Gabor, circul s-a amplificat din nou. A fost comentată cu indignare acea declaraţie prin care Vona spunea că visul său este ca maghiarii să trăiască într-o patrie, iar dacă interesul maghiar poate fi soluţionat doar prin intermediul conflictului, îşi asumă şi acest lucru în vederea apărării semenilor săi. Iredentist, rasist – a spus corul de la Bucureşti, care a cerut expulzarea imediată a lui Vona Gabor şi declararea sa drept persona non grata, în felul acesta demonstrându-se că reprezentanţii românilor, slabi de înger, încep să tremure şi devin extrem de indignaţi în cazul în care imaginea de viitor a maghiarilor din Transilvania este formulată mai radical, la universităţile de vară, de câte un conferenţiar.

Revoltător este că o parte a societăţii române şi ministerul de externe care emite în permanenţă comunicate şi proteste, nu au perceput până în momentul de faţă că prin aderarea la Uniunea Europeană, ţara lor a intrat într-un club de elită care reuneşte democraţiile transparente, iar acolo exprimarea opiniei nu reprezintă un păcat, principiile şi ideile putând fi lansate în mod liber chiar dacă acest lucru nu este pe placul unora sau al multora.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6965 din 12.08.2013, autor Simo Erzsebet

Băsescu este omul nostru?

Mişcările maghiare din ultima perioadă au scurtcircuitat dur sfera politică românească. Politicienii condamnă, supralicitându-se, declaraţiile colegilor din Ungaria şi pe ale maghiarilor de aici, de acasă. Ieri a pus şi Traian Băsescu punctul pe i. La Izvorul Mureşului a vorbit despre punerea la punct a Ungariei, despre interzicerea manifestării Tusvanyos şi a taberei EMI şi a subliniat că în România nu poate lua fiinţă nici un fel de teritoriu autonom. Universitate liberă de la Izvorul Mureşului a fost întotdeauna terenul fertil al manifestărilor antimaghiare. La zidul plângerii românilor din judeţele Covasna şi Harghita se aliniază mai ales reprezentanţii celor colonizaţi în cei 40 de ani şi reprezentanţii celui mai însângerat naţionalism şi se trece în revistă ce destin perfect au maghiarii care trăiesc aici, de câte drepturi şi privilegii se bucură ei şi cu toate astea, tot avem pretenţii şi, mai mult decât atât, asuprim şi partea de naţiune majoritară, dislocată aici. In situaţiile de acest gen, factorii de decizie de la Bucureşti promit că vor remedia problemele. Până în momentul de faţă, cele mai dure manifestări s-au limitat la reiterarea ideii că aşa-numitul Pământ Secuiesc nici nu există.

În momentul de faţă, Băsescu a deschis un nou capitol şi a atacat dur Ungaria, pe acei politicieni pe care i-a tratat cu bucurie anul trecut şi acum doi ani, când a susţinut o expunere comună la Tusvanyos. Ungaria a devenit focarul de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor – a declarat el, iar pentru ca aceste cuvinte să aibă un impact mai puternic, a mai adăugat: statul român îşi asumă leadership-ul punerii la punct a Budapestei.

De fapt nu s-a întâmplat nimic: Ungaria, ca o adevărată ţară-mamă, şi-a asumat responsabilitatea faţă de maghiarii rămaşi în afara graniţelor, le reprezintă cerinţele şi le susţine interesele. Nici un politician responsabil nu a făcut mai mult de atât, iar cu ocazia susţinerii cerinţei autonomiste s-a evidenţiat că s-ar dori ca ai lor conaţionali să beneficieze de ceea ce li se cuvine popoarelor europene. Potentaţii de la Bucureşti parcă nu aud acest lucru. Aparent nu le-a atras atenţia marea demonstraţie secuiască, anunţată pentru luna octombrie. Horcăiala lor de acum indică amplificarea conştiinţei secuieşti, maghiare din Transilvania, faptul că ne pretindem din ce în ce mai ferm drepturile, iar semnele arată că vom fi în stare şi de o demonstraţie în masă, care nu poate fi trecută sub tăcere, nu poate fi ignorată.

La aceste lucruri a răspuns ieri Băsescu la Izvorul Mureşului. A avertizat Ungaria, dar de fapt vrea să ne intimideze pe noi. Numai că nu ştie că prin toate aceste mârâieli ale sale nu face altceva decât să demonstreze că România nu doreşte să fie patria noastră. Ne putem simţi acasă în cadrul ei doar dacă ne creăm propria noastră lume autonomă, în cadrul căreia noi să decidem cu privire la propriile noastre probleme. Nici nu observă însă că orice declaraţia de-a sa, îndreptată împotriva noastră, slujeşte interesele noastre.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6966 din 13.08.2013, autor Farkas Reka

Problema etnică / Preşedintele atacă

Ungaria a devenit un focar de instabilitate în privinţa problemei minoritare – a declarat ieri Traian Băsescu, în opinia căruia politica Budapestei le generează dificultăţi acelor ţări din regiune în care trăiesc minoritari maghiari. In cadrul festivităţii de deschidere a celei de-a XI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, preşedintele a afirmat în discursului rostit în prezenţa reprezentanţilor românilor din afara patriei că manifestările de pe Pământul Secuiesc, desfăşurate cu participarea elitei politice ungare, au depăşit limita decenţei, iar acest lucru nu se mai poate repeta.

România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei – a promis el, subliniind că în România nu va mai exista niciodată o reorganizare teritorial-administrativă pe criterii etnice. O regiune autonomă a fost înfiinţată doar de Stalin. El a reiterat faptul că fiecare cetăţean român trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi, iar maghiarilor nu li se pot asigura drepturi în plus.

Referindu-se la Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, Băsescu a declarat: cel care îi cere unui alt stat să îşi asume statutul de putere protectoare asupra Transilvaniei, acela nu merită cetăţenia română. El a mai adăugat: România nu doreşte să adopte o astfel de poziţie în privinţa ocrotirii românilor, ci le cere vecinilor doar atâtea drepturi câte le asigură şi ea minorităţilor care trăiesc pe teritoriul ei. El a fost de părere că unificarea României cu Moldova depinde de vecini. Unificarea celor două ţări nu are deocamdată o bază reală. Românii din ţară şi din afara patriei au şanse să se întâlnească în cadrul Uniunii Europene, însă dacă moldovenii doresc acest lucru, trebuie să-l ceară şi se va înfăptui.

Nu este nevoie de Tusvanyos. Moldova poate veni

În cadrul forumului organizat în localitatea de pe Pământul Secuiesc, preşedintele statului a declarat: în România nu se va crea nici un fel de regiune autonomă, iar cei care consideră că administraţia ţării va fi organizată pe criterii etnice, îi confundă pe liderii României cu staliniştii. În opinia lui Băsescu, în România, cadrul legal al ocrotirii minorităţilor este foarte bun, însă unii consideră că acest prag constituţional poate fi încălcat. Le transmit de aici, din judeţul Harghita, că nici un prag constituţional nu poate face obiectul unei discuţii. Întreaga elită politică ungară poate veni în judeţele Harghita şi Covasna. Probabil că a fost ultima ocazie când au putut face acest lucru atât de relaxat.

Răspunzându-i unei persoane care a reclamat participarea premierului ungar Orban Viktor la Universitatea de Vară de la Tuşnad Băi, preşedintele Traian Băsescu a întrebat de ce nu a fluierat din moment ce nu a fost de acord cu vizita. Guvernul de la Bucureşti nu va fluiera – a adăugat el.

În opinia UDMR, este o exagerare

Nu este un semn bun faptul că preşedintele Traian Băsescu a scos biciul faţă de Ungaria şi a pus la punct ţara numai din cauza faptului că un lider politic ungar a spus <prostii> – a declarat ieri, Eckstein Kovacs Peter, fost consilier al preşedintelui. Eu văd cele întâmplate şi reacţiile în oglinda statului de drept. Eu consider că cetăţenii Uniunii Europene au dreptul la liberă circulaţie. Un cetăţean nu poate fi privat nici de dreptul la libera exprimare – a declarat el. UDMR şi guvernul ungar se delimitează de declaraţiile liderului Jobbik. Este o exagerare şi nu este deloc un lucru european ca guvernul ungar să fie făcut responsabil pentru cele declarate de Vona Gabor. Dacă ai probleme cu un vecin, discuţi cu el. Nimeni nu pune sub semnul întrebării dreptul preşedintele Băsescu de a-şi exprima opinia şi dreptul de a adopta o poziţie, însă în opinia mea, preşedintele nu a procedat diplomatic – a declarat Eckstein. Fostul consilier este de părere că autorităţile trebuie să adopte o poziţie în cazul în care organizatorii universităţii libere de vară fac declaraţii care lezează cadrul legal român.

Declaraţia preşedintelui, referitoare la Ungaria, este supradimensionată şi pune paie pe foc – este de părere Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. In opinia sa, este inacceptabil şi reprezintă un semn rău faptul că Băsescu ameninţă în mod direct Ungaria, dat fiind faptul că în calitate de şef al statului este comandantul forţelor armate. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru şi nu îi este permis să pună paie pe foc. Băsescu a depăşit cu mult limita de care ar trebui să ţină cont un şef de stat. In opinia lui Kelemen, este în regulă faptul că instituţiile statului român – de exemplu ministerul de externe – şi politicienii au reacţionat la declaraţiile negândite ale lui Vona Gabor, declaraţii pe care le condamnă şi UDMR, însă pentru uniune este de neînţeles în cel fel de luptă se implică Băsescu. In opinia preşedintelui UDMR, declaraţiile de acest gen nu îşi au locul în cadrul Uniunii Europene şi este de părere că în ultimul timp nimeni nu a ţinut cont de rolul de punte al UDMR şi al maghiarilor din România în relaţiile bilaterale româno-ungare, rol pe care această comunitate îl poate ocupa între România şi Ungaria. Nu înţeleg de ce Băsescu a făcut asemenea declaraţii şi nu cred că ar trebui să o continuăm pe această tonalitate.

Mircea Duşa, ministrul apărării, membru PSD, a primit cu bucurie ideea că instituţiile statului român au luat atitudine în vederea apărării demnităţii naţionale. Vasile Blaga, preşedintele PD-L, a luat poziţie pentru împiedicarea intrării lui Vona Gabor în România. Mircea Geoană, membru PSD, consideră că iredentismul trebuie condamnat, însă Băsescu, aproape de finalul mandatului său, a început o goană disperată după popularitate, iar acest lucru poate provoca o controversă periculoasă, de care nu este nevoie în anul 2013, în România, membră a Uniunii Europene. In opinia lui Geoană, cel mai mare pericol este dacă România este văzută ca factor de instabilitate în Europa. Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a formulat mai precaut: mai întâi aşteaptă precizări din partea Administraţiei prezidenţiale în legătură cu declaraţiile lui Băsescu, referitoare la Ungaria, însă este de părere că retorica extremistă trebuie condamnată la nivel european şi ar fi bine ca premierul României şi cel al Ungariei să condamne la acelaşi microfon toate declaraţiile antidemocratice şi instigatoare la ură etnică.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6966 din 13.08.2013

Borzontul proceselor de concepţie

Dacă tinerii maghiari se adună undeva, lovesc între ele două talere, politica românească şi presa română conducătoare încep imediat să fie scuturate de friguri şi să vadă mişcări de trupe paramilitare, terorism, care ameninţă extrem unitatea teritorială a sfântului stat român, caracterul de stat de drept al acestuia şi dreptul indiscutabil, veşnic şi dat de Cel de sus, al naţiunii – care se tot mută de ici acolo – la apărarea ultimei brazde. Tabăra EMI organizată la Borzont a tulburat şi ea politica română apărătoare a patriei şi presa care vuieşte de sentimentul urii. Ce s-a întâmplat la Borzont nu este altceva decât o tabără de tineret, în care cei mai mulţi s-au dus, şi de această dată, mai degrabă să se distreze şi să asiste la concerte, decât să politizeze. Plusul a fost dat de apariţia şi evoluţia lui Vona Gabor. In opinia mea – strict personală!- nu a fost un moment neapărat fericit. Nici chiar dacă liderul Jobbik nu a spus nici un lucru cu care nu aş fi de acord. Însă nu îmi place deloc faptul că partidele ungare sosesc în Transilvania pentru a-şi face campanie, iar dacă pe motivul forfotei pe aici a gloatei reprezentanţilor de stânga, condamnăm acest lucru, cel puţin la fel ar trebui să reacţionăm şi în cazul altor partide. Evoluţia de acum a lui Vona a oferit motiv şi pretexte pentru tot felul de atacuri şi manipulări antimaghiare josnice, de la pomenirea minciunilor şi denaturărilor româneşti despre intrarea trupelor ungare la 1940, până la mai noua zugrăvire a evenimentelor de la Târgu Mureş. În contextul scandalului Vona, care aproape că a generat o ceartă diplomatică la cuţite, guvernarea ungară a răspuns simplu la somaţiile româneşti: Jobbik nu este factor guvernamental şi îşi asumă singur responsabilitatea pentru opiniile exprimate! Asta nu înseamnă că guvernarea ungară de dreapta nu îşi îndeplineşte obligaţiile constituţionale şi nu sprijină strădaniile autonomiste ale maghiarimii transilvane. Fie că le place României şi Europei, fie că nu. Încetul cu încetul nici nu mai merită să pomenim de Europa, deoarece pentru această instituţie de prisos nici nu există drepturi minoritare şi comunitare. Iar dacă apar probleme, îşi bagă capul în nisip precum struţul.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 154 din 14.08.2013, autor Magyari Lajos

Apariţia unei voinţe maghiare unitare

Ministerul român de externe – care a salutat printr-un comunicat aniversarea de anul acesta a dictatului de pace de la Trianon şi care ignoră, într-un mod caracteristic, realitatea etnică şi faptele istorice – a fost de părere că a sosit timpul pentru o mică generare de atmosferă antimaghiară. Pretextul a fost faptul că Vona Gabor, preşedintele Jobbik, a îndrăznit să spună în tabăra EMI că Jobbik nu poate renunţa la ideea ca toţi maghiarii să trăiască la un moment dat într-o singură patrie. Si a mai spus că în interesul maghiarilor, trebuie asumate inclusiv conflicte, chiar şi cu România. Este comic felul în care presa ungară de stânga a interpretat reformularea acestei poziţii deseori exprimate ca fiind startul campaniei electorale a dreptei şi a extremei drepte (în ghilimele, deoarece cu excepţia câtorva grupuleţe, în Ungaria de după schimbarea regimului nu a existat niciodată extremă dreapta) în tabăra de vară. Pe de-o parte, în cazul lui Vona nici vorbă de campanie, deoarece pentru Jobbik, politica de zi cu zi, discursul clar şi comunicarea politică nu se delimitează de campanie, pe de altă parte, tabăra EMI nu este tabăra Jobbik, ci manifestarea cu caracter de politică naţională a unei organizaţii civile maghiare transilvane, la care sunt bineveniţi toţi politicienii care acţionează în interesul naţiunii, printre invitaţi numărându-se atât reprezentanţi FIDESZ, cât şi reprezentanţi Jobbik, ba chiar şi ai UDMR.

Vona Gabor a răspuns printr-o scrisoare deschisă la atmosfera generată de politica română. Nu ne putem aştepta ca la citirea acesteia, să rămână uluiţi şi să îşi îmbunătăţească atitudinea. Politica română înţelege doar cu forţa, doar la presiuni este dispusă să acţioneze în funcţie de interesele noastre. De aceea este nevoie acum mai mult ca niciodată de apariţia unei voinţe şi a unei politici naţionale maghiare unitare, dincoace şi dincolo de hotare.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 154 din 14.08.2013, autor Borbely Zsolt Attila

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*