Se caută un om însuflețit. Un salvator al unei rampe de lansare pentru steluțele și stelele acestei fărîme de Neam. După ce s-au fost realizate AN DE AN 18 (!) ediții ale Festivalului-Concurs Național de Muzică Ușoară pentru Copii și Tineret “Steaua Chișinăului – Steaua Moldovei”, ediția a 19-a din 2013 este în mare impas.
Într-un stat, în care se produc cu mare fast doar festivalurile aflate sub patronajul unei persoane, primul și cel mai longeviv concurs de gen are toate șansele să dispară în… Trecut. Oriunde nu am telefona suntem ascultați și ulterior întrebați dacă avem cumva și o scrisoare de însoțire din partea lui Filat, Leancă, Palihovici, Timofti sau, în cel mai rău caz, de la Corman. Clar lucru: N-avem din acestea. Atunci refuzul unanim e ca și pronunțat pe loc! Refuz „total şi armonios”, cum ar zice Emil Loteanu, despre uşile Moldovei, la care bătuse şi el pentru Cinema, Teatru si Televiziune. Oameni ai cuvîntului asumat, adică respectat, sunt tot mai puțini în Basarabia, deși, dacă ținem cont că locuim în jungla social-politico-economică pre nume: Republica Moldova, nu sunt convins pe deplin că respectarea oricărui cuvînt, inclusiv CUVÎNTUL, mai rămîne a fi un imperativ de toate zilele.
Într-un stat subjugat totalmente de Incultura Politicii și de Actul banditesc al Justiției se pare că aproape nimeni nu mai doreşte în mod benevol să susțină un eveniment artistic cu 18 ediții la activ, care a lansat peste 200 nume noi, parte dintre ele devenite notorii în timp şi laureate ale numeroaselor festivaluri internaţionale, precum sunt: Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Natalia Gordienco, Galina Gherman, Licu Goncear, Mihai Trăistariu, Romeo Zaharia, Minodora Muntean, Adrian Hentea, Victoria Mahu, Victoria Lungu, Rodica Novac(Ianna), Catharsis, Alexandru Manciu, Cornelia Chise(Ștefăneț), Mihaela Chisnencu, Ioana şi Doina Sulac, Ionel Manciu, Tania Cerga(Ivana), Georgeta Daraban, Adrian Ursu, Aura, Ana Puică, Vitalie Dani, Georgeta Voinovan, Ionel Istrati, Ștefan Roşcovan, Marcel Roşca, Mariana Șura, Victoria Odobescu, Aurel Chirtoacă, Valeria Tarasova, Irina Tarasiuk,Victoria Eftodienko,Tatiana Heghea, Carolina Gorun, Igor Sîrbu(Akord),Cătălin Josan, Odri Bîrcă, Olga Corcinschi(Millenium), Andrei Ștefăneț, Nadin Trohin, Pavel Parfeni, Victor Balan, Boris Coval, Nicoleta Nucă, Nicoleta Dara, Cristina Croitoru, Vitalie Negruța, Olia Tira, Irina Coval, Felicia Dunaf, Ana Patraşcu, Doina Bordeianu, Lerika, Evelina Vîrlan, Evelina Negru şi multe-multe altele.
Prin aceste vedete autohtone(şi nu doar) festivalul devenise deja sărbătoarea tradiţională cea mai aleasă a muzicii uşoare din Chişinău şi Moldova. Totodată, remarcăm pe parcursul anilor prezenţa cu recitaluri de excepţie în cadrul Festivalului a starurilor artistice din România, Ucraina, Rusia, Israel, Norvegia, Bulgaria, Columbia, Ungaria, Slovacia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Spania, Franţa, Austria etc. Obiectivele scontate ale festivalului au fost şi (mai) sunt: lansarea şi afirmarea tinerelor talente artistice din Chişinău şi din întreaga republică (vîrste : 8-13 şi 14-30 ani), salvgardarea culturii, propulsarea valorilor autentice pe firmamentul muzicii uşoare naţionale, contracararea chitchului din domeniu, dezvoltarea spiritului creativ al tineretului, sincronizarea valorilor culturii naţionale cu valorile culturii europene şi mondiale, prin evoluarea cu succes a vedetelor cu renume internaţional în cadrul Festivalului „Steaua Chişinăului – Steaua Moldovei”, realizarea podului de latinitate şi românitate prin preluarea modelelor de Festival tip „San-Remo” şi „Mamaia”. Unicitatea acestui Festival constă în faptul că este, pînă în prezent, singurul eveniment al genului, avînd specificul de Naţional şi cel mai longeviv concurs de gen din Chişinău şi republică.
Are reprezentare naţională, un număr majoritar de concurenţi fiind, practic, ambasadorii Chişinăului în această competiţie culturală de anvergură. Menţionăm faptul, că „Steaua Chişinăului – Steaua Moldovei” e unica acţiune de acest gen, unde participă concurenţi din toate raioanele republicii, dar indiferent de naţionalitatea fiecăruia, se evoluează în concurs cu o singură piesă interpretată doar în limba română. Trofeul Festivalului reprezintă simbolul porţilor deschise ale Chişinăului cu Steaua mîntuitoare a Betleemului (opt colţuri), luminînd deasupra capitalei Moldovei. Veritabilă rampă de promovare a copiilor şi tinerilor dotaţi cu har artistic indiscutabil, Festivalul menţionat merită să rămînă şi în continuare, conform tradiţiei celor 18 ediţii realizate, Locul de întîlnire a valorilor muzicii tinere şi de perpetuare a lor în patrimoniul cultural al Chişinăului şi al Moldovei.
…Nu se va întîmpla nici o cădere a cuiva din tron dacă ediția a 19-a din 2013 nu va avea loc. Și nici a 20-a în 2014. Pur şi simplu, s-ar putea ca un important şi absolut necesar festival al copiilor, adolescenților şi tinerilor acestui plai să dispară, să moară, să nu mai rămînă… Și atunci oare chiar pe nimeni n-o să-l mustre conştiinţa şi n-o să-l doară deloc inima că în ţara sa ieri s-a mai stins o dublă şi preafrumoasă stea?
…se caută un om însuflețit!
Lasă un răspuns