Muzeul Naţional de Artă al României găzduiește o superbă expoziție de gravură japoneză. Autorul lucrărilor este maestrul gravurii japoneze de la mijlocul anilor 1800, Utagawa Kuniyoshi, iar planșele expuse au fost grupate sub titulatura „Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase”. Ca fiu al unui boiangiu din Edo, Kuniyoshi și-a început ucenicia chiar în atelierul tatălui său, fiind apoi remarcat și acceptat ca elev al renumitului gravor Utagawa Toyokuni I. În timp, lucrarile sale au căpătat un stil aparte, dar „tușul” specific s-a produs în clipa în care Reformele impuse după 1842 de oficialităţile shogunale au impus restricţii privind comercializarea planşelor cu actori şi curtezane.
În consecinţă, artistul a fost nevoit să abordeze compoziții al căror subiect era exprimat prin variate metafore vizuale, metodă care i-a permis să ilustreze motivele preferate de 
public (actori și curtezane, firește!) prin reprezentări acceptate de cenzura epocii. Kuniyoshi s-a inspirat cu multă fantezie din vechi antologii de poezie sau alte texte literare esenţiale pentru universul cultural nipon, precum romanul prinţului Genji.
În acest fel, între anii 1827-1830, Kuniyoshi se impune cu o serie de lucrări inspirate chiar și din personajele unui roman medieval chinez, Suikoden. În anii următori, neobosita sa inventivitate artistică s-a exprimat într-un evantai tematic amplu, din care nu lipsesc reprezentările cu femei frumoase şi actori în scene de teatru kabuki, foarte preţuite de public.
De altfel, Utagawa Kuniyoshi rămâne unul dintre ultimii maesștri ai artei ukiyo-e, planşe şi triptice refelctând scene războinice, artistul realizând o cantitate impresionantă de lucrări care înfăţişează episoade memorabile din istoria veche a Japoniei, încleştările dintre clanurile Taira şi Minamoto, faptele de arme ale unor eroi exemplari sau legende foarte cunoscute. Kuniyoshi a 
transpus în gravurile sale și faimoasa poveste a celor patruzeci şi şapte de rōnini, bazată pe un fapt real, devenită și subiect literar şi artistic de relevanţă naţională, sub numele de „Chūshingura” („Tezaurul vasalilor fideli”).
Expoziţia de la București poate fi vizitată până în luna octombrie și face parte dintr-un proiect mai amplu prin care Secţia de Artă Orientală îşi propune să valorifice patrimoniul de gravură japoneză al muzeului, destul de puţin cunoscut publicului. Sunt prezentate cincizeci şi nouă de gravuri create de Kuniyoshi, gravurile, majoritatea expuse în premieră, ilustrând câteva dintre temele majore ale artistului. Ele oferă o imagine de ansamblu, cuprinzătoare dar nu exhaustivă, asupra operei acestui artist extrem de talentat şi imaginativ, maestru absolut al gravurii reprezentând războinici şi eroi.
Lasă un răspuns