Graţie eforturilor depuse timp de 17 ani de un grup de români patrioţi, România se poate bucura de o „Zi a Limbii Române” instituită prin Legea nr. 53/2013 şi sărbătorită pentru prima dată după legiferare în ţară şi în străinătate la data de 31 August 2013. Manifestările din ţară s-au desfăşurat sub egida Asociaţiei Comunelor din România, preşedinte Emil Drăgici, primarul comunei Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa, şi Fundaţiei „Episcopul Grigorie LEU – Mişcare pentru Progresul Satului Românesc”, preşedinte Corneliu Leu, jurnalist, scriitor, dramaturg, regizor.
Dintr-o iniţiativă originală şi îndrăzneaţă a organizatorilor activităţile urmau să se desfăşoare pe înălţimile maiestuoase ale Munţilor Bucegi, în preajma Sfinxului, la o altitudine de 2000 de metri, într-un spaţiu pur şi dominator, unde istoria se împleteşte cu legenda, cerul cu pământul, trăinicia muntelui cu cea a limbii şi poporului român. Vremea nefavorabilă a făcut însă ca Sărbătoarea să se desfăşoare în staţiunea Sinaia pe platoul din faţa Cazinoului, în sala de conferinţe a acestuia şi în Parcul „Dimitrie Ghica” unde s-a adunat o mulţime de români veniţi din toată ţara, din Republica Moldova şi din diaspora, uniţi de sentimentul dragostei faţă de pământul strămoşesc şi de limba română. Manifestările au avut un caracter preponderent patriotic, de evidenţiere a legăturii dintre românii de pretutindeni, a luptei duse de-a lungul timpului pentru păstrarea valorilor curat româneşti, de omagiere a limbii române prin poezie, cântec şi dans, prin purtarea însemnelor naţionale: drapele, eşarfe, panglici, rozete tricolore, insigne, cocarde, fiind străbătute totodată de îndemnul la realizarea Marii Uniri a românilor din întreaga lume.
Pe platoul din faţa Cazinoului fanfara a interpretat cântece patriotice şi participanţii la acest eveniment istoric s-au prins într-o „Horă a Unirii” sinceră şi emoţionantă, în timpul căreia tineri entuziaşti au fluturat drapele tricolore, amintind de principalele momente ale unităţii noastre naţionale, desfăşurate la Blaj, Iaşi, Bucureşti, Focşani, Alba-Iulia. În semn de aleasă preţuire pentru participarea la cea dintâi manifestare internaţională prilejuită de „Ziua Limbii Române”, 31 August 2013, fiecare participant a primit câte un steguleţ tricolor şi un poster, reprezentând însemnele sărbătorii. În partea de sus a posterului, în centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalităţi istorice şi culturale cu privire la unitatea poporului român şi la frumuseţea şi importanţa limbii române: „Şi hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Românească” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viaţă care ţi-a fost dată eşti dator să o meriţi atât ca om, cât şi ca neam, în fiecare clipă” (Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei, „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii” (Mihai Eminescu)„Basarabia dintre Nistru şi Prut este leagănul autentic al civilizaţiei româneşti. Fără Basarabia, România nu are trecut, prezent şi viitor” (Dimitrie Cantemir – Descriptio Moldaviae”; „Cine uită, nu merită” (Nicolae Iorga); „Limba noastră-i o comoară…/Limba noastră-i foc ce arde…/Limba noastră-i numai cântec…/Limba noastră-i graiul pâinii…/Limba noastră-i frunză verde…/Limba noastră-i vechi izvoade…/Limba noastră îi aleasă…/Limba noastră-i limbă sfântă” (Alexe Mateevici – Limba noastră); „Sărut vatra şi al ei nume/Care veşnic ne adună,/Vatra ce-a născut pe lume,/Limba noastră cea română” (Grigore Vieru). Citatele sunt însoţite de stema României, steagul Uniunii Europene şi portretele autorilor textelor reproduse. În partea de jos a posterului sunt reproduse „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu, portretul autorului, şi este prezentat istoricul acţiunilor care au contribuit la legiferarea „Zilei Limbii Române”.
Activitatea a continuat în sala de festivităţi a Cazinoului. Toată sala a cântat „Hora Unirii”, s-a intonat „Imnul Naţional al României”, a avut loc o slujbă religioasă în care s-a evidenţiat în primul rând ideea de iertare şi dragoste, s-au rostit rugăciuni pentru românii de pretutindeni. Preotul Ştefan Stanciu a afirmat că o astfel de sărbătoare este binevenită, şi a echivalat-o cu Paştele şi cu Crăciunul, deoarece ne-a mai dat o şansă la neuitare, la nemurire, să ne curăţăm, să simţim româneşte, să fim români aici şi în ceruri, unde judecata poporului român se va face în limba română. A menţionat că trebuie să ne rugăm pentru a fi ajutaţi să gândim, să vorbim şi să scriem româneşte.
Domnul Corneliu Leu, principalul militant pentru instituirea „Zilei Limbii Române”, s-a adresat celor prezenţi amintindu-le că sunt martorii primei sărbători internaţionale a „Zilei Limbii Române” de după legiferare, întrunindu-se, ca participanţi la manifestare pe căile cele mai moderne ale legăturilor virtuale, cu toţi românii şi vorbitorii de limbă română trăitori în lume, în marea noastră unitate de simţire înrădăcinată prin ea. Domnia Sa a evidenţiat de asemenea eforturile pe care le-a făcut pentru legiferarea „Zilei Limbii Române” pe întregul ei spaţiu de rostire şi în mod deosebit pe spaţiul de aur de pe ambele maluri ale Prutului, pe spaţiul de aur al Carpaţilor. Le-a mulţumit tuturor celor care l-au ajutat să îşi realizeze acest vis şi în în mod deosebit parlamentarilor şi primarilor pe care i-a numit „mici demnitari ai culturii româneşti,” asemenea preoţilor şi învăţătorilor din trecut.Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpaţi/ Să fim alături fraţi cu fraţi/ În miezul ţării noastre sfânt/ La ceas de mare legământ”.
Compozitorul Miltiade Nenoiu a intonat varianta proprie a melodiei „Imnului Limbii Române”. Au fost semnate acorduri de înfrăţire între 32 de localităţi din România şi Republica Moldova. Primarii acestora şi-au exprimat gândurile şi sentimentele în versuri, cântece sau alocuţiuni. S-au adresat unii altora cu apelativele „frate” şi „soră” ceea ce a făcut şi mai pregnant sentimentul de frăţietate existent între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Românii basarabeni au menţionat efoturile pe care le-au făcut, inclusiv sângele vărsat, pentru a avea dreptul de a vorbi şi scrie în limba română. A fost afirmată ideea limbii comune şi a speranţei că într-o bună zi „blestematul Prut” va fi secat sau cum spunea un primar glumind inteligent „nu e nevoie să-l secăm, ci să facem un canal spre Nistru” pentru a putea spune, asemenea lui Nichita Stănescu, când vom merge la Chişinău „Am venit de acasă acasă.” Şi-au dăruit unii altora obiecte reprezentative pentru localitatea lor: cheia comunei Vulcana-Băi, ştergare tradiţionale, machete, cărţi, albume, sticle de vin etc. Românii de peste Prut au adus şi două covoare pe care erau reprezentate chipul lui Eminescu şi imaginea Primăriei din Chişinău şi care au fost expuse pe masa pe care s-a semnat Protocolul de înfrăţire.
Unii dintre primarii prezenţi au venit îmbrăcaţi în costume populare şi s-a făcut propunerea de a se purta din nou costumul popular la ţară. S-a citit „Jurământul înfrăţirii” şi a fost votat în unanimitate de reprezentanţii comunităţilor din cele două ţări. În timp ce reprezentanţii localităţilor din România şi Republica Moldova semnau acordurile de înfrăţire au fost prezentate premiile acordate în cadrul Concursului de Poezie Tricoloră defăşurat în oraşul Mizil, judeţul Prahova cu ocazia Sărbătoririi „Zilei Limbii Române”. Prima parte a activităţii s-a încheiat în acordurile dulci şi mângâietoare ale Grupului instrumental „Dr. Romy” de la Reşiţa, care a înterpretat piese – compoziţii proprii: „Invitaţie”, „Recurs la metodă”, „Schimbarea la faţă”, „Semnul lui Iona”, „Regisor e Grand Senior”, „Imnul Sfinxului”.
În partea a doua a festivităţii, pe o scenă în aer liber situată în Parcul „Dimitrie Ghica” din Sinaia, limba română a fost omagiată prin poezie, cântec şi dans de către solişti vocali, ansambluri şi grupuri folclorice din întreaga ţară: „Floricica” de la Comarnic, „Mugurelul” al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Ploieşti, judeţul Prahova, „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor din Ploieşti, „Româncuţa” din comuna Cumpăna, judeţul Constanţa, „Doina Dobrogei” din Medgidia, judeţul Constanţa, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, judeţul Neamţ, „Doruleţ”, comuna Ştefan cel Mare, judeţul Călăraşi, „Plai întorsurean” din Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, Ansamblul Şcolii „Rodovanu”, judeţul Călăraşi, „Cununiţa” al Şcolii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, judeţul Dâmboviţa, Ansamblul Şcolii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, judeţul Dâmboviţa, „Micile româncuţe”, Şcoala Gimnazială Alămor, comuna Loamneş, judeţul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna Sâncel, judeţul Alba, Ansamblul folcloric al Şcolii Gimnaziale din comuna Berchişeşti, judeţul Suceava, Ansamblul „Simphony” din oraşul Străşeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creaţiile poeţilor: George Coşbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc.Au fost interpretate cântece şi dansuri de pe tot cuprinsul ţării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănaşul”, „Braşoveanca”, „Căluşarii”, „Ofiţearasca”, cât şi specifice anumitor zone – nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huţulca”, „Cumătriţa” (Ansamblul Şcolii Gimnaziale din comuna Berchişeşti, judeţul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădiţa-n sat”şi trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodeşti” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, judeţul Neamţ), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, judeţul Constanţa), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoţelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploieşti), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead” (Ansamblul „Cununiţa”, Şcoala „Vasile Voiculescu”, Bezdead, judeţul Dâmboviţa). Spectatorii au avut posibilitatea de a asculta şi cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din oraşul Străşeni.Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor solişti consacraţi, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, judeţul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliţă, frunzuliţă”, un îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoşesc: „Frunzuliţă, frunzuliţă, /Frunzuliţă verde de stejar/ Iar s-adună norii negri, / Norii la hotar./ I-auzi cu ce tărie tobele se bat!/ Goarna sună şi răsună/ Azi la noi în sat./ La luptă ţara ne cheamă/ Haideţi, fraţi români, Să ne batem fără teamă/ Cu orice păgân./ Ia-ţi viteaza săbioară,/Oștean dragul meu,/ Şi dă-ţi pentru ţărişoară/ Tot sângele tău!/ Pentru scumpa ţărişoară/ Şi neamul străbun/ Mergi cu dragă inimioară,/ Măi frate român.”
În final, s-a cântat „La mulţi ani!” pentru poporul român şi limba română. Festivitatea de la poalele Carpaţilor, numită de prezentatorul Marius Ciprian Pop „act de mărturisire a identităţii noastre prin intermediul limbii române” şi de către Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, „Mica Unire,” este o dovadă a permanenţei sentimentului patriotic la români, indiferent de locul şi timpul, de valurile istoriei în care au vieţuit.
Lasă un răspuns