Maghiarii din Transilvania în faţa unui nou Trianon?!
La ora 16:32, au răsunat clopotele în centrul oraşului Baraolt, în semn de rememorare a momentului care în urmă cu 93 de ani a pecetluit soarta Ungariei Istorice, prin semnarea dictatului de la Trianon. Festivitatea de comemorare s-a desfăşurat mai întâi în incinta bisericii-cetate catolice, după care au avut loc depuneri de coroane la placheta comemorativă dedicată celor 200 de soldaţi din Baraolt. Participanţii s-au deplasat apoi la placheta comemorativă amplasată pe faţada bisericii reformate, în memoria Diviziei Secuieşti, unde au depus coroane. Participanţii au participat, la invitaţia filialei PCM Baraolt, la dezbaterea organizată la Casa de Cultură Orăşenească pe tema perioadei de dinainte şi de după Trianon, până în zilele noastre. Cei care au luat cuvântul cu ocazia zilei de doliu a Trianonului, au atras cu toţii atenţia asupra istoriei malefice a Trianonului şi au făcut apel la maghiarii din Transilvania să se solidarizeze. In cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, ar putea avea loc chiar şi un al doilea Trianon.
Vincze Greta, elevă din Baraolt, a transmis mesajul lui Horthy Miklos, care se referă în primul rând la obiectivul sfânt, lupta pentru naţiunea maghiară.
Solidaritate naţională în locul dezbinării politice!
Istoricul Demeter Laszlo a făcut şi el apel la solidarizare şi a vorbit despre situaţia actuală ca despre o stare de urgenţă. Maghiarii şi naţiunea par să fi obosit, iar acest lucru se reflectă în scăderea procentului demografic. Nu trebuie să uităm că Transilvania este a tuturor. In momentul de faţă este nevoie de solidaritate naţională şi tocmai în acest spirit a fost organizată şi această zi.
Szep Bela, preşedintele filialei PPMT, a atras atenţia asupra disensiunilor politice. In opinia sa, temerile faţă de Trianonul există şi în momentul de faţă în rândul maghiarilor din Transilvania. Întotdeauna doresc să ne dezbine, iar în momentul de faţă încearcă să înfăptuiască acest lucru sub masca dezvoltării economice. Este o situaţia absurdă, însă astăzi, de ziua solidarităţii naţionale, la Baraolt vom organiza o festivitate separată. Toate acestea avertizează că nu este nevoie de marile puteri străine pentru a ne fi fărâmiţate puterile – a declarat el.
In semn de despăgubire
Szabo Miklos a luat cuvântul în numele Consiliului Secuiesc din scaunul Brăduţ-Micloşoara. Poporul din Bazinul Baraolt este conştient ce anume comemorează în data de 4 iunie. In această zi ne-a fost decisă soarta, însă fără consultarea noastră. 93 de ani nu au fost suficienţi pentru remedierea acestei mârşăvii. Pământul Secuiesc poate fi despăgubit într-un singur fel, prin autodeterminarea deplină – a declarat Szabo.
Transformarea într-o naţiune care doreşte să trăiască
Lazar Kiss Barna, primarul oraşului Baraolt: Deşi este ziua solidarităţii naţionale, nu putem şi nu vrem să uităm de tragedia suferită de naţiunea noastră. Ziua solidarităţii naţionale ne face să ne solidarizăm şi ne stimulează să cerem o imagine de viitor pozitivă. Benedek Elek a amintit de exemplul Diviziei Secuieşti atunci când a vorbit despre rămânerea acasă, despre rămânerea pe pământul natal. Strămoşii noştri au păstrat pentru noi pământul strămoşesc, chiar şi cu preţul vieţii. Nu a depins de noi faptul că am ajuns aici….
Poporul, naţiunea noastră se macină precum o stâncă. Până când, domnilor?!
Toth Jozsef, preot catolic, a vorbit despre umilirea naţională permanentă, despre faptul că naţiunile rupte de tara-mamă trebuie să trăiască în permanenţă ca nişte cetăţeni de rangul al doilea. Dorim autodeterminarea, dar se pare că acest lucru va fi tardiv, ţinând cont de faptul că naţiunea noastră se macină precum o stâncă. Oare cât vor mai dura decadenţa noastră morală, compromisul şi resemnarea?
Preotul unitarian Kiss Alpar şi preotul reformat Krizbai Imre s-au adresat celor prezenţi, amintind că această zi dureroasă de acum 93 de ani va rămâne veşnic în inimile maghiarilor.
In cadrul dezbaterii organizate la Casa de cultură orăşenească, liderul PCM, Nagy Istvan, a declarat că în urmă cu câteva zile când au depus cererea pentru organizarea propriei lor manifestări, nimeni nu a spus că în data de 4 iunie, în centru va avea loc o festivitate comemorativă. Toate partidele politice au fost invitate la acest eveniment .
In cadrul prezentării sale despre Trianon, el a vorbit pe larg despre evenimentele care au condus Ungaria la tragicul dictat. El a amintit că în timpul revoluţiei din 1989 ar fi existat posibilitatea rectificării Trianonului, însă, în mod regretabil, acest lucru nu s-a întâmplat.
Minimul naţional: susţinerea reciprocă
Istoricul Keseru Sandor a vorbit despre situaţia maghiarilor din Bazinul Carpatic, acolo unde liderii noştri aleşi ar avea sarcina să valideze drepturile formulate în dictat. Benko Emoke a vorbit în numele Ordinului Istoric al Vitejilor despre faptul că în zilele noastre, graţie regionalizării, ne aflăm în pragul unui nou Trianon. Nu putem permite ca Pământul Secuiesc să fie fărâmiţat – a evidenţiat el. Din partea PPMT a luat cuvântul Benko Bela, iar din partea CNMT, Bocz Zoltan. Demeter Zsuzsa a transmis ideile Intâlnirii Mondiale a Maghiarilor din Trei Scaune (HMVT). Toate cele trei formaţiuni fac apel la solidaritate, dat fiind faptul că salvarea naţiunii nu poate fi obţinută prin revoluţionarii de fotoliu.
Sursa: publicaţia săptămânală Erdovidek, nr. 21 din 11-17.06.2013
Lămuriri în legătură cu drepturile noastre lingvistice
Marko Attila, deputat de Sfântu Gheorghe, i-a interpelat ieri pe membrii guvernului, solicitând date cu privire la măsura în care guvernul a îndeplinit obligaţiile asumate în procesul ratificării Chartei Limbilor Minoritare şi Regionale a Consiliului Europei.
Marko Attila i-a reamintit premierului Victor Ponta, ministrului educaţiei Remus Pricopie, ministrului delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu, ministrului administraţiei Liviu Dragnea, ministrului justiţiei, Robert Cazanciuc; ministrului culturii Daniel Barbu, ministrului de externe Titus Corlăţean, ministrului muncii Mariana Câmpeanu, ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu şi secretarului general al guvernului Ion Morar, faptul că România va ajunge în scurt timp la al doilea ciclu de monitorizare a Chartei Limbilor Minoritare şi Regionale. Până în luna octombrie, guvernul trebuie să depună al doilea raport cu privire la obligaţiile asumate în ratificarea chartei, adică modul în care asigură dreptul comunităţilor pe de teritoriul său la utilizarea liberă a limbii lor native. El a semnalat faptul că majoritatea ministerelor nu adună date şi informaţii corespunzătoare, indispensabile în privinţa cunoaşterii unei imagini reale. Prin acest lucru, aceste ministere nici măcar nu ştiu ce anume trebuie să includă în raport. Unul din cele mai elocvente exemple este domeniul justiţiei, unde ministerul de resort nu dispune de nici un fel de date referitoare la numărul de translatori aflaţi la dispoziţia celor implicaţi în procese. Unde şi câte procese s-au desfăşurat în limba maternă a părţilor, numărul de documente înregistrate, redactate în limba maternă. Situaţia este la fel de deplorabilă în administraţia publică.
Deputatul le-a anexat scrisorilor adresate miniştrilor raportul de 200 de pagini al comisiei de specialitate, în care România este criticată în numeroase probleme. El mai semnalează faptul că obligaţiile asumate nu au putut fi îndeplinite în cazul mai multor articole.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6913 din 12.06.2013
Referendum despre regionalizare
Partidul Popular Maghiar din Transilvania doreşte organizarea unui referendum în problema regionalizării, în vederea solicitării opiniei locuitorilor maghiari.
In cadrul conferinţei de presă de ieri, Sorban Attila, preşedintele organizaţiei judeţene PPMT Harghita, a declarat că membrii coaliţiei guvernamentale nu ţin cont de aspectele importante pentru locuitorii maghiari în problema proiectul de regionalizare, cum ar fi respectarea regiunilor istorice create de-a lungul vremii şi principiile autonomiei locale.
Ştim foarte bine că nu dispunem de forţa necesară pentru a putea împiedica din punct de vedere parlamentar proiectul de regionalizare al guvernului şi tocmai din această cauză, PPMT doreşte organizarea unui referendum, pentru ca locuitorii maghiari să îşi poate exprima opinia în legătură cu regionalizarea teritorială a României – a declarat Sorban Attila. El a mai adăugat că împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc vor organiza şi mişcări de stradă, în semn de protest faţă de proiectul de regionalizare. In opinia mea trebuie să fim prezenţi la toate mişcările de stradă care contribuie la progresul cauzei noastre autonomiste – a declarat Sorban, arătând că reorganizarea pregătită de guvern nu-i acordă nici o şansă autonomiei Pământului Secuiesc.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6914 din 13.06.2013
Avertisment şi lui Raduly Robert
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis în trei cazuri cu incidenţă maghiară, în două dintre ele aplicând sancţiuni pecuniare – a comunicat Asztalos Csaba, preşedintele consiliului. CNCD a aplicat o sancţiune pecuniară în valoare de 600 de lei în cazul fotbalistului din Satu Mare, Dan Gavrilescu, pentru faptul că pe un site de socializare a avertizat cu gazarea maghiarilor. A aplicat de asemenea o sancţiune pecuniară de 600 de lei în cazul Scolii Generale Liviu Rebreanu din Târgu Mureş – instituţie de învăţământ cu clase cu predare în limba română şi limba maghiară – deoarece în pofida somaţiei, aceasta nu a afişat inscripţiile maghiare. Afirmaţia primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, potrivit căreia în Miercurea Ciuc, cunoaşterea limbii maghiare nu constituie o discriminare, ci o obligaţie a fost calificată drept discriminare, iar edilul a fost sancţionat cu avertisment.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6914 din 13.06.2013, autor Vary O. Peter
Se cere o regiune secuiască unitară
În cadrul şedinţei de ieri de la Budapesta a grupului de lucru autoguvernamental regional din cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) s-a discutat despre raportul privind situaţia minorităţilor indigene, destinat Consiliului Europei, respectiv despre planificata reorganizare regională. Szili Katalin, vicepreşedintele subcomisiei autonomia, reprezentant independent, a evidenţiat în cadrul conferinţei de presă organizate după şedinţă că în cadrul consfătuirii, Kalmar Ferenc (KDNP) a vorbit despre raportul privind situaţia minorităţilor indigene. Acest raport trebuie realizat până în toamna viitoare – a semnalat Szili Katalin. In cadrul şedinţei s-a discutat şi despre situaţia diferitelor iniţiative cetăţeneşti europene. S-a discutat şi despre planificata reorganizare a regiunilor. In România, aceasta este una din cele mai actuale probleme, iar maghiarilor nu le este indiferent cum va fi formată viitoarea regiune administrativă. S-ar dori adoptarea unei regiuni secuieşti unitare – a declarat Szili Katalin. Harangozo Gabor (MSZP), copreşedintele grupului de lucru autoguvernamental regional din cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a mai adăugat: semnalele primite în acest context din România, Slovacia şi Voivodina nu sunt prea favorabile. Este important să fie înfiinţate regiuni care să însemne pe viitor baza viitoarei autonomii – a mai spus el. El s-a mai referit la faptul că autonomia reprezintă singura soluţie necesară şi suficientă pentru asigurarea condiţiilor dăinuirii pe plan local a comunităţilor maghiare de peste hotare. A mai adăugat că se pot înregistra progrese în acest sens dacă vor convinge comunitatea europeană şi ţările învecinate.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6914 din 13.06.2013
Trebuie autonomie culturală!
In interesul autonomiei culturale trebuie elaborate trei principale direcţii: trebuie elaborată norma juridică, trebuie elaborată o concepţie politică a imaginii viitor şi trebuie elaborat un plan de acţiune, cu aplicabilitate imediată în condiţiile actuale -a concluzionat la Sfântu Gheorghe preşedintele Consiliului Autonomiei Culturale (KAT) din cadrul UDMR, după şedinţa organismului menţionat.
In opinia lui Szekely Istvan, trebuie elaborat un proiect de lege exact despre autonomia culturală, iar acesta nici nu trebuie să fie parte a proiectului de lege a minorităţilor, denaturat.
Noul proiect de lege a autonomiei culturale trebuie elaborat în decurs de două-trei luni şi depus apoi în parlament.
A doua direcţie este elaborarea fundalului politic. Trebuie elaborat un proiect care să arate ce am putea face şi cum am putea proceda dacă de mâine ar exista autonomie. Trebuie abordate separat problemele privind învăţământul, cultura, informarea şi utilizarea limbii.
Autonomia culturală trebuie edificată pe autoguvernările de pe Pământul Secuiesc, independentă de adierile politice şi care să dispună de un buget propriu. In judeţele Covasna şi Harghita, autoguvernările teritoriale pot fi făcute să funcţioneze ca instituţii maghiare – a spus preşedintele KAT.
Alta este situaţia în mediul interetnic şi în diasporă. In zonele mixte din punct de vedere etnic trebuie stabilit care sunt acele instituţii în a căror funcţionare dorim să ne implicăm. Acolo unde există instituţii separate etnic (teatre, ansambluri de dans), trebuie analizat dacă beneficiază de sprijin de stat corespunzător importanţei lor, iar dacă nu, reprezentanţii autoguvernărilor trebuie însărcinaţi să facă în aşa fel încât să obţină acest lucru. Acolo unde separarea etnică nu este posibilă (şi unde nici nu merită să fie făcută, cum ar fi biblioteca din Cluj), trebuie făcut în aşa fel încât să fie aplicat principiul proporţionalităţii. Trebuie acordată o atenţie aparte arhivelor care adăpostesc în mare parte documente în limbile maghiară şi latină şi unde şi în ziua de azi, angajarea unor specialişti maghiari este o problemă.
In diasporă, unde practic lipseşte fundalul autoguvernamental, sarcina este consolidarea organizaţiilor civile, integrarea contractuală a acestora în programele instituţiilor maghiare.
Scopul celei de-a treia direcţii este să elaborăm un plan de acţiune care să poată fi aplicat în condiţiile juridice actuale – a spus Szekely Istvan. Nu este bine ca noi să aşteptăm ca majoritatea română să realizeze că autonomia culturală a naţiunilor conlocuitoare nu se îndreaptă împotriva ei, iar până atunci să nu facem nimic – a adăugat el.
In opinia lui Szekely Istvan, KAT va elabora în cel mult un an documentaţia tuturor celor trei elemente.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 112 din 14.06.2013, autor Erdely A.
Amendamentele UDMR au fost acceptate – Ne putem utiliza simbolurile
Noua constituţie ar urma să recunoască rolul minorităţilor naţionale în constituirea statului român şi să facă posibilă utilizarea liberă a simbolurilor naţionale, după ce comisia de revizuire a constituţiei a adoptat ieri amendamentele UDMR. Comisia a adoptat de asemenea acel amendament al UDMR potrivit căruia reprezentanţii minorităţilor naţionale pot înfiinţa organisme proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea identităţii lor. Varianta redactată de comisie nu este însă pe placul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, care face apel la UDMR să nu fie complice la o astfel de validare politică a intereselor.
Acesta reprezintă un pas înainte. Este recunoscută existenţa minorităţilor naţionale pe teritoriul României. S-au întreprins paşi şi în privinţa respectării identităţii culturale, lingvistice şi etnice a acestor persoane – a declarat Mate Andras Levente. Conducătorul fracţiunii UDMR din Camera Deputaţilor a evidenţiat că minorităţile au beneficiat şi până acum de drepturi privind păstrarea identităţii, diferenţa fiind aceea că ele au fost ridicate acum la rang constituţional.
Potrivit convingerii PPMT, acţiunile din pieţele publice, organizate în ultimele luni, demonstraţiile organizate în vederea susţinerii utilizării drapelului secuiesc şi a celui ungar, formele de adoptare a unei poziţii comune au contribuit semnificativ la garantarea utilizării libere a simbolurilor naţionale aparţinând comunităţilor minoritare – se menţionează în comunicatul de ieri la PPMT.
Comisia îşi va continua activitatea săptămâna viitoare şi probabil că atunci se va adopta o decizie în legătură cu amendamentul UDMR care ar face posibilă recunoaşterea prin legea fundamentală a statutul aparte al unor regiuni tradiţionale.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6915 din 14.06.2013
Protest de stradă pentru Pământul Secuiesc – Cine nu doreşte colaborarea?
In baza declaraţiilor apărute zilele trecute, toate cele trei organizaţii politice maghiare din Transilvania consideră importantă organizarea unui mare protest de stradă faţă de intenţiile de regionalizare. UDMR şi CNS au discutat despre baza negocierilor, la care va adera şi PCM. Se poartă negocieri între PPMT şi CNS, însă toate indiciile arată că această colaborare maghiaro-maghiară nu se conturează nici de departe. Toate cele trei organizaţii încearcă să convingă opinia publică de bunele lor intenţii şi arată unele spre altele în problema întârzierii realizării dialogului.
Ceea ce a spus Kelemen Hunor, este opinia maghiarilor din Transilvania. Aceasta este atmosfera generală. Aici, în Trei Scaune, noi simţim că amintirile din anul 1968 nu pot fi şterse, iar faptul că ne-am apărat poziţia şi în faţa lui Ceauşescu îi conferă, cred, o încredere suficientă acestei comunităţi – a declarat Antal Arpad, primarul udemerist al oraşului Sfântu Gheorghe. El a mai adăugat că protestul stradal nu este un lucru diabolic, este un instrument democratic ce poate fi folosit în cazul în care nu putem să ne apărăm drepturile în parlament, prin instrumente politice. El a declarat că se poartă în permanenţă negocieri cu CNS, cu bisericile, dar se pare că partidul popular va porni pe căi separate. Există un consens cu privire la necesitatea ieşirii în stradă, însă nu ar fi o situaţie fericită dacă Partidul popular ar anunţa că în data de 7 august va organiza un protest şi că acela care nu va fi acolo, este trădător. Poate că noi credem că protestul ar trebui organizat în data de 13 septembrie. Este vorba despre un pericol foarte serios. Ar fi bine ca accentul să nu se pună pe cine poate să protesteze mai puternic, ci pe cine poate organiza mai fructuos protestele – a accentuat Antal Arpad. El consideră îngrijorător faptul că în cazul în care nu se va putea organiza un protest mai puternic, întregul caz ar putea eşua, iar comunitatea maghiară îşi va putea pierde atunci încrederea în sine pe care a reuşit să o redobândească în ultimul timp. Toate acestea au fost confirmate de Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei PCM Trei Scaune: în probleme naţionale este nevoie de solidaritate. Și el a fost de părere că nu s-a putut ajunge la un numitor comun cu PPMT.
Toro T. Tibor, preşedintele PPMT, urmăreşte nedumerit declaraţiile UDMR. In opinia sa, UDMR se străduieşte şi acum să se delimiteze de ideea negocierilor. Face acelaşi lucru pe care l-a făcut anterior când i s-a solicitat să poarte negocieri pe tema revizuirii constituţiei sau a reorganizării regionale.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6915 din 14.06.2013, autor Farkas Reka
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns