Jumătate din ajutorul social din întreaga lume se acordă în Europa! Acolo unde trăiesc șapte procente din populaţia globului, o zonă care produce circa o pătrime din mărfurile şi serviciile din lume. După introducerea monedei unice, euro, salariile au crescut smnificativ: în Italia cu 35 la sută, în Franţa cu 27 de procente, în Spania cu 25 la sută, iar în Germania cu doar cinci la sută! Pensia se cifrează în Grecia 96 de procente din salariu, în Spania 82 la sută, Italia 68 de procente, Franţa 52 la sută, Germania 39 la sută. Creşterile se fac pe seama bugetelor căpuşate mai mult decât volumul impozitelor, aşa că state cu familii bogate sunt falimentare, iar familiile sărace se bucură de un stat puternic. După datele Băncii Centrale Europene, condusă de italianul Mario Draghi, averea medie a familiei Grecia 101.900 euro, Franţa 113.500, Spania 182.700, Cipru 266.900 euro, iar în Germania este de numai 51.400 euro. În schimb, șomajul tinerilor germani se ridică la doar șapte la sută, în timp ce la greci vorbim de 60 la sută, iar la spanioli 50 la sută.
Aceste cifre le are în faţă d-na Angela Merkel când statele PIIGS cer ajutor financiar! Ba, mai este câteodată şi şantajată cu vina războaielor mondiale pierdute. Iar presa exotică din Grecia şi România pretinde că Berlinul le datorează 160 respectiv 20 de miliarde euro din vremea războiului.
Manifestaţiile contra d-nei Merkel, cu mustaţă a la Hitler în uniforma Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani sunt spontane, nu-s înscenate, dar foarte bine mediatizate. Cine caută pe goole numele Merkel & Hitler găseşte trei milioane de documente, foarte multe în română.
Antigermanismul, pe lângă antisemitism devine o formă de antimodernism? Ce-i de făcut? Să se facă ordine în UE ca sub Bismarck şi Hitler? Să devină Merkel o cancelară de fier, ca Margaret Thatcher? Să se compenseze, fără condiţii, căpuşarea şi lipsa de disciplină finanaciară a PIIGS? Să iasă Germania din zona euro şi să lase sudul, estul UE ruşilor, anglo-saxonilor, inflaţiei, conflictelor? Să se accepte o monedă euro Nord/ protestantă, un alt euro Sud/ catolic și un euro Est/ greco-ortodoxă? Să devină Germania serviciul social al UE (pentru țigani, dar și al lumii, pentru africanii și asiaticii care forţează graniţele unde pot?
Ce să facă d-na Merkel în al treilea mandat de cancelar, după alegerile din septembrie? Educată în RDG în spiritul tatălui, preot protestant, ea continuă şi profită de politica cancelarului Gerhard Schröder: un ajutor social condiţionat, o Agenda 2010 şi o politica externă germană care se fac la Berlin. E suficient?!
Elita germană nu are o viziune privind depăşirea stagnării din UE. Ea vrea competitivitate în lumea globalizată şi cere ca toţi să facă la fel. Oricum, criza e doar un aspect minor al eşecului din 1989, când s-a ratat refacerea unităţii creştine şi a început un blocaj spiritual şi material de durată. Din imperiile de la anul 0 a supravieţuit numai Imperiul Roman, Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană. Acum, cu EU-Acquis se speră depăşirea atât a deficitului de unitate creştină, cât şi cel, atât de evident, denumit deficit de democraţie printr-o constituţie. Până atunci, totul se mărgineşte la tratate între guverne care vizează în primul rând moneda euro, aşa că în UE nu se mai vede pădurea de copaci.
Criza, și blocajul actual vor continua până când nu se va realiza unitatea creştină de la Vancouver la Vladivostoc şi Europa unită va avea o constituţie unică, care să se bazeze pe experienţa a două milenii de civilizaţie şi cultură, la îndemâna tuturora – literatura clasică greco-romană, biserica universală şi dreptul roman – model de civilizaţie pentru întreaga lume.
Lasă un răspuns