Alte cântece de jale din Mehedinți

În cele ce urmează prezentăm alte câteva cântece de jale. Primele două cântece se cântă în fiecare dimineață de dinainte de înmormântare, de câte trei ori: primul în curtea mortului, de către trei femei, care stau întoarse cu fața spre răsărit; al doilea în casa mortului; Cântul steagului se cântă la tineri, cât timp fetele și băieții îi împodobesc steagul; Cântul Crucii se cântă când se construiește crucea ce va străjui mormântul; Cântul drumului se cântă de la casă până la cimitir, iar  Cântul țărânei se cântă în timp ce groparii acoperă sicriul cu pământ. Iată-le:

* (N) – Numele celui decedat

 Cântul Zorilor (I)

 ,,Trei cocoși negri cântară,

Zorile se revărsară,

Pe (N) nu-l sculară.

– Zorilor, surorilor,

Nu pripirăți la zorit,

Că (N) nu este gătit!

S-o găti, s-o primeni

Și de noi s-o despărți,

Cu nouă cuptoare de pâine,

Cu nouă feluri de legume

Și cu nouă buți de vin,

Pleacă de pe pământ viu

Și cu nouă de rachiu,

De noi toți s-o despărți.

Cu funie de mătasă,

Pleacă de la el din casă.

Și cu un ban de argint,

Pleacă de pe-acest pământ.

Cu acestea toate-toate,

De noi toți el se desparte!”

 

Cântul Zorilor (II)

,,Scoală, (N), scoală,

Scoală-te-n picioare,

Uită-te la vale,

Către Sfântul Soare,

Că vine un voinic călare,

Cu șaua cernită,

Cu coama-negrită.

Tu să pui picioru-n scară,

Să te ducă-n altă țară!

Să te ducă, să te-aducă,

Pe potecă lungă,

Pân’la poiana cu jocul,

Acolo să-ți cate locul.

Și poiana e arată

Și cu flori e semănată,

Cu floare de bujor,

Care-i cu jale și dor

De la al tău soțior;

Flori de micșunele,

De la surorile tele;

Floare de micșunea,

Cu dor de la nevasta ta.

Să te ducă, ducă-n vale,

Pân-la fântâna cea mare.

La fântână cine sta?

Maica Precista!

Roagă-te de ea,

Drumul să-ți mai dea,

Să te-ntorci la casa ta!

Mergi, voinice, înainte

Și nu-mi zice-așa cuvinte,

Căci în cale-i întâlni

Un tânăr voinicel:

Roagă-te, (N), de el,

Dă-i calul și frâiele,

Să-ți lungească zilele!

El calul nu ți-l primește,

La Hristos mi te trimite,

Acolo te-o judeca

Pentru toată fapta ta!

 

Cântul steagului

,,- Brade, brade,

Fă-te cu (N) frate

Și apleacă crengile,

Să se ia cu mâinile!

– Cu  mâinile nu se poate lua,

La tulpină-i șerpoaica!

– Brade, frate, brade,

Te rugai cu de toate,

Gonește șerpoaica

Și-mi dă zilele încoa,

Să mă-ntorc la casa mea,

Ca să-mi văd familia!”

 

Cântul Crucii

,,– Gorune, gorune,

Cin’ți-a poruncit,

Din munte de-ai coborât,

Din munții cărunți,

De la frați-ai mulți;

De la loc pietros,

La loc săcetos!

– (N) mi-a poruncit,

Că i-a trebuit

Vara de umbrit,

Iarna de scutit.

Peste vârf de rămurele,

Vine-un stol de păsărele

Și sunt surorile tele!

Peste vârf de rămurei,

Vine-un stol de porumbei.

Ăia nu sunt porumbei,

Ci sunt frățiorii tăi!

Peste-un vârf de rămurea,

Vine-n zbor o rândunea.

Aia nu e rândunea,

Ci e soțioara ta,

Care te desparți de ea!”

 

Cântul drumului

,,- Bucură-te, mânăstire,

C-o frumoasă floare-ți vine!

Nu vine să vecuiască,

Ci vine să putrezească!

– Pământe, făce-te-ai tină,

Tu mănânci lumea bătrână

Și copil de-o săptămână!

Pământe, făce-te-ai os,

Tu mănânci omu-al frumos!”

 

Cântul țărânii

,,- Pământe, pământe,

Lasă-te ușor,

Pe trupșor de om,

Că de-acu-nainte

Ți-o fi frățior!”  

– Țărână, țărână,

Lasă-te blajină,

Ca vițu de  lână,

Ca lâna spălată

De Hristos lăsată!

– (N, N), scoală-te-n picioare,

Uită-te la vale,

Că vine un nor mare!

Nu este nor de vânt,

Ci este negru pământ,

Care mi te-a cotropit!

Scoală-te, (N), scoală,

Roagă-te de săpători,

Să lase trei răsuflători:

Pe una să intre luna,

Să-ți facă noaptea lumina;

Pe una soarele,

Să-ncălzești picioarele,

Pe-a treia să-ți intre vântul,

Să-ți răcorească pământul!”


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*