Astăzi, 10 iunie 2013, cunoscutul etnolog Iordan Datcu împlineşte venerabila vârstă de 80 de ani, vârsta patriarhilor etnologiei româneşti. Născut în 1933 în satul Băcăleşti, judeţul Teleorman, Iordan Datcu a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti unde a avut o serie de colegi care s-au afirmat ca oameni de cultură, aceasta datorându-se în bună parte unor iluştri profesori care încă nu fuseseră marginalizaţi de regimul comunist. După o scurtă carieră didactică, Iordan Datcu va lucra ca redactor la Editura pentru Literatură (1963-1969) şi mai apoi la Editura Minerva (1969-1994), până la privatizarea acesteia, după care ocupă prin concurs posturi în cercetarea academică la Institutul de Filosofie, mai apoi la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”. În această calitate este numit secretar al Dicționarului gerneral al literaturii române, apărut, din câte se știe, în șapte volume.
Pentru activitatea lui publicistică și editorială primește Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei, Premiul „Constantin Noica” al Inspectoratului pentru Cultură al județului Teleorman, Premiul Fundației Culturale „Ethnos” și multe alte recunoașteri pentru bogata lui activitate editorială. Cu un număr copleșitor de lucrări tipărite, cele mai multe fiind restituiri literare, reeditări, lucrări originale de cercetare, de istorie literară și folcloristică, Iordan Datcu își leagă numele de o firească îndreptare literară în ceea ce-l privește pe Cristea N. Tapu (nedreptățit în Materialurile folcloristice ale lui Gr. Tocilescu), publică Studiile de folclor ale lui Petru Caraman, antologii de colinde, prefațează vol. al II-lea al Bibliografiei generale a etnografiei și folclorului românesc, scrie numeroase prefețe și postfețe ale unor importante lucrări și nu în ultimul rând este autorul unui monumental Dicționar al etnologilor români, ajuns deja la ediția a III-a. Împreună cu un alt coleg și prieten, Ioan Șerb, Iordan Datcu „publică o bibliotecă întreagă de și despre folclorul românesc, îngrijindu-se paralel și de opera sa, care este remarcabilă”, scrie acad. Eug. Simion într-un cuvânt înainte la lucrarea Iordan Datcu sau a trăi printre și pentru cărți (Ed. „Grai și Suflet” ‒ Cultura Națională, Buc. 2012).
Despre Iordan Datcu și lucrările sale au scris în timp Ovidiu Papadima, Petru Ursache, Ion Șeuleanu, Nicolae Băieșu, Grigore Botezatu, Al. I. Amzulescu, Ion Taloș, Teodor Vârgolici și mulți alții. S-a bucurat de recenzii din partea lui Ovidiu Bârlea, Șerban Cioculescu, Cristea Sandu Timoc, Dan Simonescu, Nicolae Constantinescu, Al. Zub, N. Dunăre, George Muntean etc. Simțind lipsa unor lucrări importante din folcloristica și etnologia românească, Iordan Datcu se angajează după 1990 în reeditarea acestora și a unor mari folcloriști: Ion Bârlea, Petru Dăncuș, Dumitru Stăncescu, Artur Gorovei, D. Caracostea, Sim. Florea Marian, Elena Niculiță-Voronca, Ion Mușlea, Tudor Pamfile, Ion Pop-Reteganul ș.a. A scris o carte din memoriile Editurii Minerva, în nume și fapte (Sub semnul Minervei, Ed. Universal Dalsi, Buc., 2000), aduce importante și îndreptățite Contribuții la etnologia românească (Ed. Universal Dalsi, Buc. 2004), întreține o bogată corespondență cu etnologi, folcloriști, oameni de cultură și artă și s-a arătat dintotdeauna binevoitor cu cei mai tineri. Personal, m-am bucurat de susținerea sa atât în apariția primei mele lucrări (Ed. Minerva, 1988), cât și în alte fapte de cultură, competența sa fiindu-mi de fiecare dată de folos și tot lui îi datorez primul meu permis de lectură la fondul de manuscrise și lucrări speciale ale Bibliotecii Academiei Române începând din 1986.
Iată de ce, îndatorat, mă alătur numeroșilor săi prieteni care, la împlinirea acestei frumoase vârste, îi fac sincere urări de sănătate cât să poată duce la implinire și alte proiecte despre care îi vorbea recent unui alt etonolog, C. Eretescu, care îl elogiază și el cu același prilej. Intru mulți ani cu sănătate, Dle Iordan Datcu!
Lasă un răspuns