1. Grupul Constituțional „Timișoara” (GCT), înființat în anul 2003, pentru a realiza un proiect de revizuire a Constituției României, diferit de proiectul de revizuire constituțională, realizat, la acea dată, de către Parlamentul României, a realizat un proiect principial de revizuire constituțională, numit, generic: Proiectul Constituțional „Timișoara” (PCT), pe care l-a mediatizat, în măsura posibilului, și l-a depus, oficial, la Parlamentul României, respectiv, la Președinția României. Proiectul în cauză nu a fost, însă, luat în seamă, și nici măcar menționat, oficial, ca existent, și depus, în comun, de către un grup de asociații din cadrul Societății Civile Române (care au elaborat proiectul respectiv în colaborare cu conducerea Partidului Republican, de atunci, care funcționa cu sediul central în Timișoara).
2. Cu experiența acumulată, cu acel prilej, grupul de organizații civice ai căror reprezentanți au contribuit, atunci, la realizarea PCT, s-a organizat ca o structură asociativă, civică, de tip consultativ-lucrativ, care s-a auto-denumit: Grupul Constituțional „Timișoara” (GCT) și a realizat, în perioada 2004-2013, un alt proiect, principial, de revizuire a Constituției României, pe care, de asemenea, l-a mediatizat, corespunzător (în măsura posibilului), iar, în prezent, lucrează la finalizarea unui proiect de revizuire constituțională, având ca bază legislativă, de plecare, chiar actuala Constituție a României, din care s-au finalizat, deja, și s-au dat publicității, spre consultare și dezbatere, primele 2 Titluri, cel de-al treilea Titlu fiind în curs de finalizare.
3. Sesizând faptul că Parlamentul României, nici în alcătuirea politică actuală, nu este interesat să realizeze o revizuire cosrespunzătoare a actualei Constituții a României, pentru a o transforma în: Lege Supremă a Statului, GCT a lansat un apel către toate organizațiile civice interesate, de a colabora pentru a realiza un proiect, comun, de revizuire constituțională, care să fie făcut cunoscut public, precum și mediatizat, corespunzător, inclusiv ca proiect concurent al proiectului de revizuire constituțională care se realizează în cadrul Parlamentului României.
4. Intenția GCT a fost aceea de a da posibilitatea Electoratului Român să aleagă, efectiv, la viitorul referendum constituțional, între două proiecte de revizuire constituțională, și nu doar să „culeagă” (accepte), sau să respingă proiectul de revizuire constituțională realizat în cadrul Parlamentului României și dorit a fi supus referendumului constituțional, în condiții de exclusivitate, adică fără nici un alt proiect, asociat, ca alternativă, la proiectul aferent Parlamentului României.
5. În contextul în care s-ar reuși realizarea acțiunii menționate anterior, Populația statală a României ar putea beneficia de șansa cunoașterii și mediatizării, corespunzătoare, prin dezbateri publice, corecte, a celor două proiecte și s-ar putea evita, astfel, manipularea informațională, prin mass-media, a Populației României, astfel încât Populația, în cauză, să fie determinată să cunoască și să voteze doar proiectul realizat în cadrul Parlamentului României, așa cum s-a procedat (din nenorocire, pentru România) până în prezent, în perioada post-revoluționară, precum și cum se procedează, inclusiv în prezent, de către Forumul Constituțional 2013, coordonat, în mod specific clientelar și subversiv, de către președintele organizației Pro-Democrația.
6. Analizând, în contextul expus anterior, cele mai cunoscute și mai mediatizate (în măsura posibilităților) proiecte de revizuire constituțională, realizate, până în prezent, de către anumite organizații civice, ca o contribuție, specifică, a Societății Civile Române, GCT a selectat 3 proiecte de revizuire constituțională, realizate numai de către organizații civice, care, în ordinea în care au fost realizate și făcute cunoscute, public, sunt:
6.1. Proiectul realizat de către GCT;
6.2. Proiectul realizat de către Mișcarea pentru Constituția Cetățenilor (promovat, public, în special, de către Ilie Bratu, din Republica Moldova, și, respectiv, de ioan Roșca, din România);
6.3. Proiectul realizat de către Ion Ciochină, în cadrul organizației civice „Radio-Libertatea-22”.
7. Efectuând o analiză preliminară și succintă a celor trei proiecte de revizuire constituțională, se poate constata că doar unul dintre proiecte (cel realizat de către GCT) promovează necesitatea, imperioasă, a înființării și asocierii, Constituției României, unui Sistem jurisdicțional, de nivel constituțional, cu motivația că, în absența unui astfel de Sistem jurisdicțional (alcătuit, în principal, dintr-un: Tribunal Constituțional, respectiv un: Cod de prodeduri juridice, de nivel constituțional, respectiv un Cod de infracțiuni specfic constituționale), Constituția României nu va avea putere de lege și, mai ales, de Lege Supremă în Stat, respectiv de: „coloană vertebrală” legislativă, ci va constitui, de fapt, doar o: Declarație, oficială, de deziderate și principii constituționale, adică un: „surogat” constituțional, de tip: pseudo-lege, cu efect juridic de a proteja, legislativ, în mod prioritar, nu Populația României, ci marii infractori din cadrul categoriei politico-partidice, clientelare, care a acaparat, în mod ocult și subversiv, puterea în Stat, și urmăresc să o păstreze cât mai mult, cu orice preț, inclusiv cu cel al transformării, în mod samavolnic, a unor instituții de Stat, în agenturi de manipulare societală, și chiar de poliție politică.
8. În contextul expus la punctul precedent, GCT semnalează, public, faptul că chiar și în situația în care s-ar asocia numai un Sistem jurisdicțional, de nivel constituțional, actualei Constituții a României (cu toate neajunsurile respectivei Constituții, precum și fără alte modificări), performanța legislativă a Constituției României ar crește semnificativ, deoarece, prin definirea infracțiunilor, specific constituționale, deosebit de grave, precum: abuzul constituțional, uzurparea de Suveranitate, înalta trădare, genocidul categorial populațional, jefuirea proprietății Statului, respectiv a proprietății private, la adăpostul „imunității” acordate conducătorilor instituțiilor de Stat (ș.a.), ar permite inculparea, acuzarea, judecarea și pedepsirea marilor „rău-făcători”, politico-partidici, precum și recuperarea, în mare parte, a daunelor materiale, respectiv morale, aduse Statului, respectiv Populației statale.
9. Mai remarcăm (cu excepția proiectului GCT) absența prevederilor privind anularea prescrierii, temporale, a marilor infracțiuni de nivel constituțional (echivalente unor crime constituționale, cu efect distructiv sau chiar devastator, la nivel societal), precum și anularea prevederii, constituționale, a interzicerii aplicării pedepsei cu moartea (măcar pentru o anumită perioadă limitată, temporal, până la redresarea societală a României), chiar dacă există riscul de a se putea intra, în contradicție legislativă, în acest caz, cu legislația Uniunii Europene (UE), cu motivația că apărarea independenței, Suveranității și unității statale a României trebuie să fie considerate ca fiind prioritare, chiar în perspectiva apariției și manifestării unor asemenea divergențe legislative. În acest context, apreciem că integrarea României în UE nu trebuie să fie urmărită cu orice preț, ci doar în contextul în care UE va deveni o instituție continentală, autentic democratică, de tip: uniune de State, suverane și independente, și nu un Stat federal, continental, așa cum doresc unii dintre actualii conducători ai UE, cu diminuarea, inacceptabilă, sau chiar cu pierderea Suveranității Statelor membre.
10. Semnalăm, de asemenea, că este nevoie de o puternică solidaritate civică, pentru a se putea obține, de la actuala conducere politico-partidică, clientelizată (până la mafiotizare), respectiv masonizată și, mai ales, agenturizată, ocult și subversiv, o revizuire corespunzătoare a Constituției României (în limitele, de revizuire, prevăzute în cadrul Articolului 152), pentru ca România să devină un Stat național, autentic, democratic și social (adică civilizat), inclusiv prin asigurarea unui nivel de trai, decent, Populației (prevăzut, la nivel constituțional, în cadrul Articolului 47, dar într-un mod sumar și nefuncțional), respectiv prin elaborarea unor legi de tip constituțional, aferente Constituției (exemple: Legea Statului Național, Legea Statului social, Legea Electorală, Legea Statului republican ș.a.), în care să se detalieze, în mod adecvat, conceptele statale, constituționale, în cauză, pentru a putea fi corect și eficient aplicate.
În final, având în vedere cele expuse anterior, GCT invită la o colaborare, corespunzătoare, asociațiile civice interesate, în scopul definitivării unui proiect, unic, de revizuire constituțională, din partea autenticei Societăți Civile Române, capabil să concureze, oficial, la viitorul referendum constituțional, proiectul de revizuire constituțională realizat în cadrul Parlamentului României, precum și pentru a putea face față eventualelor (nu doar posibile, ci și probabile) acțiuni de subminare, prin denigrare, minimalizare, mistificare (inclusiv în mod specific agentural, adică prin agenți subversivi, infiltrați chiar în cadrul asociațiilor civice care își vor asuma realizarea unei asemenea inițiative), precum și de alt gen, cu care, probabil, va trebui să ne confruntăm, în efortul nostru de apărare, promovare și implementare, la nivel societal, a idealurilor Revoluției Române din decembrie 1989, în conformitate cu prevederile Articolului 1, aliniatul 3, din actuala Constituție a României.
P.S.
Mai atragem, public, atenția, inclusiv asupra competențelor profesionale, pe care trebuie să le manifeste, dar și asupra responsabilităților morale, pe care trebuie să le suporte, instituțiile juridice, specializate în elaborarea, respectiv avizarea legislației statale, de nivel constituțional, și în special Consiliul Legislativ al Parlamentului, respectiv Comisia Legislativă al Parlamentului, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Președinția României, mai ales în ceea ce privește calitatea și eficiența, societală, a legislației existente, și, în special, a Constituției.
Anca Vahnovan,
Președinta filialei Timișoara a Mișcării Civice „Mihai Eminescu”
Lorin Fortuna,
coordonator al Grupului Constituțional „Timișoara”
Lasă un răspuns