Dublul etalon al Comisiei Europene / O presupusă atitudine antimaghiară?
Răspunsul comisarului CE pentru drepturile omului la scrisoarea europarlamentarului Tokes Laszlo, în care acesta îi atrage atenţia Vivianei Reding asupra faptului că în România predomină din nou atitudinea antimaghiară, a fost următorul: nu avem cum să intervenim în cazul fiecărei presupuse lezări de drept. În opinia lui Tokes Laszlo, acest lucru demonstrează că CE aplică un dublu etalon în privinţa ocrotirii minorităţilor – menţionează europarlamentarul în comunicatul său.
În scrisoarea trimisă în 4 aprilie, europarlamentarul i-a atras atenţia Vivianei Reding asupra faptului că din momentul ajungerii la putere a guvernului condus de Victor Ponta, în viaţa publică românească domină din nou ura antimaghiară, membrii comunităţii maghiare din Transilvania devenind din nou ţinta naţionalismului românesc. Prin intermediul unor privări de drepturi mascate sub forma unor măsuri administrative, autorităţile îi persecută pe membrii maghiari ai minorităţilor şi instituţiile acestora. Manifestările şovine, agresiv de neobişnuite, care ating limita rasismului, degenerează până la faptă. Atitudinea antimaghiară din România poate fi asemănată cu antisemitismul de odinioară. In România zilelor noastre sunt incendiate drapele ungare, politicienii maghiari primesc ameninţări cu moartea, iar demonstranţii cer ca maghiarii să dispară din ţară. Maghiarii sunt persecutaţi din cauza apartenenţei lor naţionale – se menţionează în scrisoare. Tokes a evidenţiat că atitudinea antimaghiară generată în mod artificial este contrară nu numai constituţiei române, ci batjocoreşte şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
În scrisoarea sa de răspuns, redactată în data de 25 aprilie, Viviane Reding a recunoscut faptul că Charta Drepturilor Fundamentale a UE interzice contestarea din punct de vedere juridic a discriminării etnice şi lingvistice, ca şi bază de referinţă, în cazul în care lezarea de drept se referă la aplicarea principiilor de bază ale UE în statele membre, în implementarea acestora în sistemul juridic intern, iar astfel nu avem cum să procedăm în toate presupusele cazuri de privare de drept – a menţionat biroul de presă al europarlamentarului, citând scrisoarea lui Reding.
Ca o adăugire la răspunsul care ocoleşte plângerile concrete şi adevărata situaţie din România, prezentate vicepreşedintelui CE de către Tokes Laszlo, în comunicat este citată cuvântarea recentă a europarlamentarului FIDESZ, Gal Kinga, în contextul verificărilor realizate de CE în legătură cu Ungaria. Consider ciudat – a declarat Gal Kinga – faptul că în situaţia în care mă adresez comisiei în legătură cu privările de drept concrete şi documentate, existente în cazul unor minorităţi din statele membre, primesc de ani de zile un răspuns negativ, lipsit de conţinut: ocrotirea minorităţilor ţine de atribuţiile naţionale şi nu există alte competenţe ale Uniunii Europene. In opinia lui Tokes Laszlo, critica citată indică acel dublu etalon pe care CE îl aplică în relaţia cu Ungaria şi cu alte state membre şi tocmai din această cauză este legitimă întrebarea: oare maghiarii minoritari din Slovacia sau din România, care au suferit grave prejudicii, nu merită să aibă parte de acelaşi tratament ca minorităţile din Mica Ungarie, apărate cu înflăcărare, de doamna Reding?- se menţionează la finalul comunicatului europarlamentarului Tokes Laszlo.
(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6885 din 10.05.2013)
Soluţia este autonomia
Autonomia nu este o problemă a minorităţii, ci aparţine majorităţii care nu doreşte, nu este dispusă să înţeleagă esenţa, avantajele ei – a spus participantul suedez sosit din Finlanda la dezbaterea organizată în municipiul Sfântu Gheorghe. A mai adăugat că statul majoritar se poate aştepta la loialitate din partea minorităţilor naţionale doar dacă acestea se simt în siguranţă, iar azi, situaţia minorităţilor este reflectată cel mai bine în cadrul autonomiilor. Participanţii la lucrările de atelier au considerat că schimbul de experienţă a fost util. Printre ei s-au numărat persoane sosite din state în care autonomiile sunt funcţionale (Tirolul de Sud, insulele Aland). Au fost prezenţi şi maghiari din Slovacia sau de pe Pământul Secuiesc, care ar dori să obţină autodeterminare culturală, respectiv teritorială, în pofida protestului ferm al societăţii majoritare.
Politologul Szekely Istvan şi suedezul Ann-Sofi Backgren au vorbit despre avantajele regiunilor multinaţionale în domeniul turismului; Horanyi Akos, din Slovacia, a prezentat situaţia maghiarimii în Slovacia. Davide Zaffi din Tirolul de Sud a vorbit despre instrumentele financiare, practicate în regiunile autonome, despre importanţa impozitului care se menţine la nivel local, despre impactul exercitat asupra oamenilor care simt că prin contribuţiile lor participă la dezvoltarea pământului lor natal. Politologul Bakk Miklos a făcut o paralelă între situaţia minorităţilor din vestul şi din estul Europei.
Ieri, în cadrul şedinţei organizate cu ocazia încheierii evenimentului, participanţii au vorbit despre experienţele lor, prezentându-şi fiecare patria, după care preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor a argumentat în favoarea aspiraţiilor autonomiste ale maghiarilor care trăiesc aici. Un discurs nuanţat şi ingenios a avut profesorul bucureştean Valentin Stan, care a arătat contradicţiile existente în politica românească. Regret inexistenţa d-voastră – aceasta a fost expresia cu care şi-a început discursul, repetându-şi ideea ori de câte ori a ridicat o problemă, iar de fiecare dată se întorcea către Tamas Sandor. A arătat: actualul premier al României, Victor Ponta, a declarat în anul 2010 că Pământul Secuiesc nu există, deşi renumitul său predecesor, Alexandru Vaida-Voievod, a vorbit, în decembrie 1919, la Paris, despre necesitatea asigurării autonomiei pentru secui şi saşi. Preşedintele ţării, Traian Băsescu, a declarat în 2008, la Bruxelles, că acordarea drepturilor colective este în contradicţie cu practica europeană, iar în cazul implementării, aceasta ar putea reprezenta un precedent periculos. In schimb, mult respectatul Iuliu Maniu a susţinut în anul 1924 că minorităţilor trebuie să li se asigure drepturi colective. Duplicitatea poate fi observată şi în Constituţie, în definiţia de stat naţional: în formula folosită de legiuitori, statul naţional este definit într-un fel, iar în discursurile politicienilor de azi, denumirea de stat naţional a căpătat – în mod evident – un caracter etnic. Valentin Stan şi-a încheiat discursul său glumeţ şi frapant cu urarea: Vă doresc mult succes. Nu vă invidiez.
(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6886 din 11.05.2013, autor Farkas Reka)
Îngrijorările lui Marton Arpad cu privire la revizuirea constituţiei / Comisia de la Veneţia poate oferi ajutor?
Deputaţii şi senatorii din parlamentul român ştiu deocamdată puţine lucruri despre proiectele guvernului privind revizuirea constituţiei, iar mai multe informaţii despre acest lucru nu au reieşit nici în cadrul consfătuirii de două zile, organizate la mijlocul săptămânii trecute, în cadrul căreia comisia civilă şi profesională, coordonată de Cristian Pârvulescu, a prezentat experienţele constatate în domeniu – a declarat deputatul de Trei Scaune, Marton Arpad, care a mai adăugat că în opinia sa este deosebit de periculos ritmul alert al adoptării noii legi fundamentale.
UDMR are un spaţiu limitat de mişcare, însă vor încerca să contracareze modificările periculoase pentru maghiarime. Miercuri s-au întâlnit cu specialistul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, care a fost chemat şi trimis la Bucureşti tocmai pentru a urmări cu atenţie procesul revizuirii constituţiei. Din partea UDMR, la întrevedere au participat Biro Rozalia şi Marton Arpad, care au încercat să prezinte aspectele contestate de comunitatea maghiară în cadrul actualei constituţii, prin prisma juridică şi a drepturilor fundamentale. Ei au arătat ce garanţii consideră importante pentru ca drepturile obţinute să nu fie ştirbite. Marton Arpad a declarat că au considerat importantă purtarea discuţiilor, deoarece lista cu peste 40 de puncte a comisiei lui Pârvulescu nu a cuprins nici o cerinţă cu referinţă maghiară.
Reprezentantului Comisiei de la Veneţia i-a fost prezentată de exemplu ideea potrivit căreia România a ratificat charta europeană a limbilor minorităţilor şi regionale, acesta a devenit parte a sistemului juridic intern, însă cu toate acestea, în multe cazuri sunt adoptate decizii contradictorii. Tocmai din această cauză se consideră importantă includerea în Constituţie a stabilirii limbilor regionale. In privinţa regionalizării, constituţia spaniolă ar putea avea o valoare de model – au declarat reprezentanţii UDMR. Ei au atras atenţia asupra pericolului ca în cadrul procesului de revizuire să fie incluse câteva cuvinte, însă nu se ştie ce se află de fapt în spatele acestora. S-a cerut includerea în legea fundamentală a practicii sistemului juridic european, potrivit căreia măsurile pozitive nu sunt catalogate drept discriminări. Biro Rozalia şi Marton Arpad au înaintat lista propunerilor de modificare, formulate până acum de UDMR. Lista include excluderea sintagmei de stat naţional, declararea limbii maghiare drept limbă regională, ideea ca maghiarii să devină factori constitutivi de stat, existenţa regiunilor cu statut juridic specific şi ideea că avem nevoie de toate acele garanţii care figurează în charta europeană a autonomiilor locale şi în charta europeană a limbilor minorităţilor. Pe lângă temele importante pentru maghiarime, s-a pus şi problema referitoare la caracterul de stat de drept, de exemplu desfiinţarea ordonanţelor de urgenţă şi limitarea asumării răspunderii.
Thomas Marker i-a ascultat pe reprezentanţii maghiari, dar deocamdată nu a oferit un răspuns în acest sens. După cum a declarat, Comisia de la Veneţia îşi va exprima părerea doar în legătură cu textul moţiunii de modificare, elaborat de comisia parlamentară.
(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6887 din 13.05.2013)
Preşedintele de consiliu acuzat de corupţie / Borboly Csaba a fost reţinut
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a fost reţinut pentru 24 de ore – a anunţat ieri după-amiază Elena Curcă, conducătorul departamentului din judeţul Mureş al DNA. Potrivit comunicatului DNA, Borboly este acuzat de înşelăciune, abuz în serviciu şi luare de mită. Împreună cu el au mai fost reţinuţi Palffy Domokos, consilier judeţean, şi Csiszer Botond Benedek, directorul executiv al direcţiei judeţene de drumuri. Procuratura va cere astăzi la Curtea de Apel Târgu Mureş arestarea lor preventivă. In acest caz, care are legătură cu reabilitarea a două drumuri judeţene, mai sunt anchetaţi şi alţii. Cei trei funcţionari sunt acuzaţi de producerea unei prejudicii în valoare de 1,8 milioane de lei.
Potrivit DNA, Borboly a plătit în mod nejustificat fonduri – destinate reabilitării unor drumuri – unei firme care a funcţionat sub coordonarea consilierului judeţean Palffy Domokos. Palffy este acuzat de obţinerea unor venituri necuvenite, de instigare la falsificarea unor documente şi de complicitate la comiterea de falsuri.
Potrivit comunicatului procuraturii, în perioada 2010-2012, consiliu judeţean a achitat sume deosebit de mari pentru lucrări de reabilitare de drumuri şi pentru materiale netransportate. Este vorba despre firma Stravia Group, care a aplicat tarife mai mari în comparaţie cu firma care a fost exclusă din licitaţie şi a turnat un covor asfaltic mai subţire decât cel din proiect. Cheltuielile au fost votate şi de Palffy, cu ocazia împărţirii bugetului. Ei au fost ajutaţi şi de către Csiszer. Potrivit procurorilor, Borboly i-a pretins unei alte firme ca un procent de 10% din suma achitată de autoguvernare să-i fie acordată unei asociaţii. Soţia preşedintelui consiliului, Borboly Melinda, a comunicat în cadrul conferinţei de presă susţinute în faţa Consiliului Judeţean că soţul său a fost audiat din cauza neregulilor sesizate în cazul reabilitării drumurilor judeţene 131 şi 124.
UDMR speră în nevinovăţia lui Borboly Csaba şi manifestă solidaritate faţă de conducătorul autoguvernării judeţene – a comunicat Kelemen Hunor, preşedintele uniunii. Este vorba despre politicieni care au muncit ani de zile în interesul comunităţi. In calitate de preşedinte al consiliului judeţean şi de politician UDMR, el şi-a desfăşurat activitatea în vederea asigurării bunăstării oamenilor din judeţul Harghita – menţionează Kelemen, care speră că procuratura va prezenta cât mai curând posibil amănuntele în acest caz stupefiant. UDMR consideră că nu este întâmplător faptul că DNA a început să facă investigaţii, într-un caz vechi de mai mulţi ani, cu două săptămâni înainte de congresul de la Miercurea Ciuc. Borboly Csaba, care este şi preşedintele organizaţiei UDMR scaunul Ciuc, ocupă funcţia de preşedinte al consiliului judeţean din anul 2008.
(Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6888 din 14.05.2013)
|
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita |
Lasă un răspuns