Citiți și vă cruciți: Revista presei maghiare din România 01.05 – 15.05.2013 (despre autonomii)

Autonomii în practică

În perioada 6-10 mai, la Sfântu Gheorghe se va derula o activitate de atelier intitulată Autonomii europene în practică. Participanţi din cinci ţări se vor consfătui pe teme legate de autonomie. Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Covasna, cu sprijinul programului UE Lifelong Learning (GRUNDTVIG). Printre tematicile care vor fi abordate se numără identitatea regională, forme de autonomie, legătura dintre turism şi multiculturalitate, drepturi minoritare, aspecte financiare ale autonomiei teritoriale. Participanţii din Tirolul de Sud, Finlanda, Slovacia, Turcia şi România vor avea totodată ocazia de a face cunoştinţă cu aspectele caracteristice din Trei Scaune şi cu aspiraţiile noastre autonomiste. Deschiderea evenimentului va avea loc în ziua de 6 mai, ora 10:00, în sala mare a CJ Covasna. Instruirea se va încheia în ziua de 10 mai, ora 14:00, cu o masă rotundă cu caracter public, ce va avea loc în sala de şedinţe a CJ şi la care vor expune Tamas Sandor şi a prof. dr. Valentin Stan de la Facultatea de Istorie a Universităţii de Ştiinţe Bucureşti.

(Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 83 din 03.05.2013)

Conferinţă internaţională la Sfântu Gheorghe / Autonomii europene funcţionale

Ce forme de autonomie există în Europa şi cum funcţionează ele? Unde există autonomie personală şi unde există cea teritorială? – sunt câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă conferinţa internaţională de cinci zile, organizată de consiliul judeţean cu sprijinul programului UE Lifelong Learning şi la care participă reprezentanţi din cinci ţări. Din secolul al XI-lea, Pământul Secuiesc este parte a Europei creştine, ţară a meleagurilor minunate, a cetăţilor de legendă şi a lacurilor romantice, locuită de oameni silitori, iubitori de libertate şi dinamici – a spus Tamas Sandor adresându-se invitaţilor.

În opinia lui Tamas, este important ca specialiştii de aici să afle cât mai multe lucruri despre autonomiile funcţionale din Europa, însă la fel de util este şi ca reprezentanţii din străinătate să afle despre strădaniile maghiarimii de pe Pământul Secuiesc.

Conferinţa are patru participanţi locali: lucrările sunt moderate de politologul Benko Erika şi participă şi politologul şi consilierul din Sfântu Gheorghe, Zsigmond Jozsef. Din municipiul reşedinţă de judeţ este originară Laura Ardeleanu, care studiază la relaţii internaţionale, şi a cărei mamă este maghiară, iar tatăl este român, ca atare, vede situaţia din perspective mixte. Tot localnic este considerat şi consilierul juridic Szilagyi Istvan din Odorheiu Secuiesc, angajat al Oficiului pentru Relaţii Interetnice. Juristul Horony Akos (care va susţine şi o expunere), Szitas Laszlo şi sociologul Patro Mariann au sosit din Slovacia. Prof.univ. Peter Backa şi sociologul Kjell Herberts sunt reprezentanţi ai minorităţii suedeze din Finlanda, la fel ca şi doctorandul Heidi Ost, care va expune despre autonomia teritorială a insulelor Aland. Cercetătorul şi politologul Greta Klotz şi antropologul Johanna Mitterhofer, care îşi susţine teza de doctorat în SUA, reprezintă minoritatea germană din Tirolul de Sud.

Un caz interesant este Sergiu Constantin, care a absolvit dreptul în Bucureşti şi care lucrează, din 2001, la Academia Europeană de Cercetare din Bolzano, iar o pată de culoare din afara Uniunii este specialistul în probleme de dezvoltare Hasan Senturk din Turcia. Vor mai susţine expuneri: Ann-Sofi Backgren – proiect-manager internaţional din Finlanda, Davide Zaffi – de la institutul lingvistic al regiunii autonome sud-tiroleze, respectiv Bakk Miklos şi Szekely Istvan – politologi din România.

(Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.84 din 07.05.2013, autor Erdely Andras)

Activităţi de atelier pentru tineri specialişti / Autonomii în practică

Tineri politologi, sociologi şi specialişti în probleme legate de naţionalitate, din patru ţări, participă la activitatea de atelier intitulată Autonomii europene în practică, iniţiată şi organizată de Consiliul Judeţean Covasna. Pe parcursul celor cinci zile, participanţii pot dobândi informaţii legate de autonomiile funcţionale, iar localnicii se străduiesc să reţină aspectele pozitive care ar putea fi aplicate şi pe Pământul Secuiesc. Tamas Sandor, preşedintele autoguvernării judeţene, a evidenţiat în cadrul festivităţii de deschidere: este deosebit de important să putem convinge naţiunea majoritară şi factorii guvernamentali centrali de faptul că lucrul pe care ni-l dorim noi este de fapt un lucru bun pentru toată lumea.

La iniţiativa Consiliului Judeţean a aderat Ostrobothonia din Finlanda şi Tirolul de Sud din Italia, după care s-au arătat interesate regiunea turcă Gaziantep şi Ţinutul de Sus din Slovacia. Împreună cu tineri maghiari şi români de aici, de acasă, a fost creată o echipă formată din 16 persoane, care este oaspetele oraşului Sfântu Gheorghe până vineri seara.

Înainte de masă au loc expuneri despre identitatea regională, despre formele de autonomie culturală şi teritorială, despre drepturile minoritare şi latura financiară a autonomiei teritoriale. Vor avea loc dezbateri în legătură cu expunerile, iar după-amiază au loc excursii. Oaspeţii fac cunoştinţă cu regiunea Trei Scaune. Sunt prezenţi conferenţiari din ţară şi din străinătate, iar vineri după amiază, în cadrul unui forum public, se va face o sinteză a celor constatate. Atunci va susţine o expunere şi Valentin Stan, profesor universitar din Bucureşti, cunoscut din emisiunile televizate, care manifestă empatie faţă de secui, faţă de problema autodeterminării de aici. Ultima sa vizită pe meleagurile noastre a fost în 15 martie, când a participat la festivităţi. De această dată, tema expunerii sale este Pământul Secuiesc în practică.

Tamas Sandor a declarat în cadrul festivităţii de deschidere: în 11 din cele 27 de state ale Uniunii Europene funcţionează autonomii personale sau culturale. In şase ţări funcţionează autonomia teritorială, iar în două ţări (Danemarca şi Finlanda) există ambele forme de autonomie. Noi aici, pe Pământul Secuiesc, am dori ceea ce există în diferite state europene, sub forma autonomiei teritoriale sau a autonomiei personale – a evidenţiat preşedintele consiliului. El a mai declarat că se mizează pe ideea ca în următoarele zile să poată fi dobândite experienţe practice, să poată fi cunoscute laturile financiare ale autonomiilor deja funcţionale şi anume cine plăteşte surplusul de cheltuieli presupus de bilingvism. Unde este nivelul adoptării deciziilor şi în ceea ce priveşte deciziile ce implică diferitele domenii ale vieţii, care decizii sunt adoptate la nivel local, care la nivel regional sau central. Avem ce învăţa de la alţii. In Europa nu există un model unitar, dar putem strânge laolaltă aspectele pozitive, care au fost deja probate în altă parte – a evidenţiat Tamas Sandor.

(Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6882 din 07.05.2013, autor Farkas Reka)

Autonomii funcţionale în Europa / Întrecerea discursurilor

Partidele politice maghiare din România se întrec între ele pentru a arăta care este mai autonomist, însă în practică fac foarte puţin în interesul cauzei -a constatat Szekely Istvan Gergo, angajat al Institutului Naţional pentru Cercetarea Minorităţilor, din Cluj, în cadrul primelor activităţi de atelier ale conferinţei pe tema autonomiei, organizate de consiliul judeţean. În opinia lui Szekely Istvan, una din primele probleme ale înfiinţării Regiunii Autonome Pământul Secuiesc este definirea Pământului Secuiesc.

– Dacă luăm ca bază scaunele istorice, ar trebui să aparţină aici şi aşezări cu o majoritate puternic românească, situate în Moldova. In judeţul Mureş se găsesc numeroase aşezări cu populaţie majoritar maghiară, care nu au făcut niciodată parte din Pământul Secuiesc, şi încă nici nu ne-am referit şi la scaunul Arieş, care nu are nici măcar un contact fizic cu Pământul Secuiesc – a spus el.

In opinia sa, în principiu pot fi aplicate următoarele forme de autonomie: teritorială în cazul Pământului Secuiesc, culturală în cazul Partium şi asigurarea unui statut special pentru insulele maghiare din Transilvania interioară.

Proiect-managerul internaţional Ann-Sofi Backgren a vorbit despre acel proces de zece ani, prin intermediul căruia arhipelagul Kvarken din Finlanda, locuit de suedezi, a fost inclus pe lista UNESCO, respectiv despre avantajele acestui fapt în contextul lansării turismului.

(Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.85 din 08.05.2013, autor Erdely Andras)

Autonomii (efectiv) funcţionale în Europa / Bazele autonomiei sud-tiroleze

Tirolul de Sud a fost o regiune muntoasă rămasă în urmă din punct de vedere economic, şi tocmai datorită autonomiei este azi una din regiunile de frunte – economic vorbind – ale Italiei, a precizat Davide Zaffi. Seful departamentului pentru minorităţi lingvistice al Regiunii Autonome Tirolul de Sud a vorbit, în cadrul conferinţei CJ pe tema autonomiei, despre mijloacele financiare ale autodeterminării.

– Despre autonomie nu putem vorbi decât în cadrul unei ţări date -a spus renumitul profesor, adăugând că o autonomie efectivă nu poate apărea decât într-un stat de drept cu obligaţii democrat-liberale. – Regiunea Autonomă Maghiară Mureş a fost în realitate un tip de organizare impus de Stalin atât românilor cât şi maghiarilor, iar din acest motiv nu o putem numi autonomie – a spus el.

Formarea autonomiei sud-tiroleze a fost un proces îndelungat care a ajutat la găsirea drumului corect. Poate fi revendicată transferarea atribuţiilor, însă pentru acest lucru este nevoie de economişti, de finanţişti cu pregătire, de un sistem instituţional – a explicat profesorul. In acelaşi timp, trebuie să se ajungă la un consens şi cu puterea centrală în privinţa procentelor în care să fie alocate fondurile pentru fiecare regiune.

– În Tirolul de Sud, taxele şi impozitele sunt colectate de stat , însă 9 din 10 euro se întorc în regiune – a spus Davide Zaffi.

Conform celor stipulate în contractul pentru autonomie, germanii au obligaţia să creeze un echilibru intern: cei 25 la sută italieni şi cinci la sută ladini care trăiesc în regiune nu pot face obiectul nici unei discriminări, iar acest lucru trebuie să se regăsească şi la nivelul numărului angajaţilor. șapte din 10 funcţionari publici trebuie să fie germani, doi italieni şi unul ladin.

In completare, Sergiu Constantin – absolvent al facultăţii de drept din Bucureşti, care îşi desfăşoară activitatea, din 2001, la Academia Europeană de Cercetare din Bolzano – a vorbit despre echilibrul financiar din statele europene pe mai multe nivele (adică acelea în care între nivelul central şi cel local mai există şi un al treilea nivel, cel regional).

După expunerea pe care o va susţine azi politologul Bakk Miklos va urma şedinţa de final, care va fi una publică.

(Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.87 din 10.05.2013, autor Erdely Andras)

Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*