Liga Pro Europa despre crearea noilor regiuni

Pentru a-şi expune ,,valoroasele” idei despre modul în care ar trebui create viitoarele unităţi teriorial-administrative ale României: regiunile, Smărăndiţa – nu cea a popii, din Amintirle lui Creangă, ci a lui Enache – adică ,,românca” Smaranda Enache, vicepreşedinta Ligii Pro Europa, a convocat o conferinţă de presă. Cu această ocazie ea a împărtăşit ascultătorilor ,,vastele” sale cunoştinţe despre istoria şi geografia patriei, dar şi cele legate de dezvoltarea economico-socială a României, precum şi cele de drept internaţional. O enciclopedie vie, ce mai !

Astfel, am putut afla că este o necesitate ,,legică” ca viitoarele unităţi adminstrative să aibă la bază ,,regiunile istorice, care dispun de legitimităţi economice, infrastructurale şi identitare”. Fiindcă până şi ,,capitalele acestora sunt acceptate în mod unitar”! Cum o fi cu ,,modul unitar”, nu prea se înţelege, după cum şi chestiunea cu ,,regiunile istorice”, aşa cum sunt percepute ele de Smaranda Enache, este mai mult decât discutabilă.

Este adevărat că în conştiinţa noastră s-au împământenit nişte noţiuni istorico-geografice, precum: Ţara Maramureşului, Ţara Bihorului, Ţara Crişurilor, chiar şi Ţara Secuilor, preum şi multe alte asemenea ,,ţări” ce se ală de-a lungul şi de-a latul Ardealului. În realitate însă toate la un loc formează o singură ţară: Ţara Ardealului. Românii, fie ei maramureşeni, fie bihoreni, fie năsăudeni etc. sunt cu toţii români ardeleni . În 1918, la 1 decembrie, s-au adunat cu toţii la Alba Iulia şi au decretat, împreună, ,,unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Adică, unirea Ardealului cu Patria-Mamă!

,,Românca” Smaranda Enache ar dori o regiune ,,desenată” pe ,,regiunea istorică a Maramureşului”, alta pe cea a Crişurilor etc. Este evident că o astfel de ,,regionalizare” ar conduce la un dezechilibru total, pe toate planurile vieţii social-economice. Şi, la fel de evident este faptul că Smaranda Enache nu urmăreşte nimic altceva decât chestiunea ,,indentitară”, adică cea etnică. Fiindcă numai ,,reînvierea(?) regiunilor istorice, pe lângă necesităţile de dezvoltare – care nu o interesează deloc! – ar oferi un răspuns la aspiraţiile de păstrare a identităţii minoritare”. Nu pot să nu mă întreb: oare într-un viitor ţinut secuiesc autonom ce ,,aspiraţii identitare” am putea avea noi, românii, minoritari, care am avea neşansa de a trăi în el? Am fi totuşi vreo 400 de mii! Iar dacă acum suntem trataţi ca şi cum nici n-am exista, oricine îşi poate da uşor seama că într-un deceniu, cel mult, pe Mureşul şi Oltul Superior nu s-ar mai auzi vorbă românească!

La aceeaşi conferinţă de presă, Smaranda Enache şi-a etalat şi cunoştinţele sale în materie de drept internaţional, atrăgând atenţia că ,,România ar încălca acordurile internaţionale dacă ar modifica, în detrimentul minorităţii maghiare, organizarea administrativă”. Numai că dumneaei a ,,uitat” să precizeze care anume ar fi acele ,,acorduri internaţionale” pe care le-ar încălca România, dacă ar proceda la organizarea propriului său teritoriu, urmărindu-se dezvoltarea armonioasă a întregii ţări şi bunăstarea întregului popor. Fiindcă, după cum bine se ştie, chiar şi Uniunea Europeană şi-a spus părerea, precizând că viitoarea regionalizare va fi făcută de România, pentru propriul său interes. Şi-atunci ce să caute în această treabă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ? Poate ne spune totuşi Smaranda Enache.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*