Nici nu l-a instalat bine pe prietenul lui la Parchetul General că Victor Ponta a şi primit un NUP în dosarul plagiatului! E drept, nu e un NUP rostit cu toată încrederea, ci o neîncepere a urmării penale dată mai după cireş. Sub rostirea istorică a Justiţiei că „dacă nu există prejudicii, nu există nici infracţiune”! Şi cum să existe prejudicii de vreme ce trei din cei patru autori copiaţi s-au jurat că nu au nimic a-i reproşa acestuia, iar al patrulea, care mai putea spăla ruşinea laşităţii proverbiale a intelectualului român, a plecat din păcate dintre noi.
Şi dacă tot a primit un NUP pentru hoţia inteectuală, nu era păcat să nu i se facă şi un copy/paste? Aşa că, la fel de rapid a mai căpătat şi de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ o Neîncepere a Urmării Penale, de data aceasta pe tema uzurpării atribuţiilor preşedintelui. Că vorba aceea, când vorbeşti de „parchete”, aşchia nu sare departe!
Şi mai să te juri că şi această decizie a fost scrisă de acelaşi „dorel” al Justiţie! Pentru că şi acest NUP e pronunțat mai cu juma’ de gură, forţându-se decizia pe o justificare la fel de strâmbă! Căci, deşi se spune clar că premierul Victor Ponta a avut intenţia de a uzurpa atribuţiile preşedintelui României, prin participarea la Consiliul European de vară de la Bruxelles, din 2012, dacă tot nu a reuşit să o facă, pe de-a întregul!, atunci fapta nu există! Şi are dreptul la un NUP pentru că oricum nu i-a ieşit uzurparea „calităţii de preşedinte”, chiar dacă a existat intenţia clară şi confirmată de către Parchet.
Dar, mai mult decât NUP-ul cel final, pentru Istorie rămâne consternantă prima constatare a Parchetului: aceea că „premierul Victor Ponta a uzurpat cu intenţie atributele preşedintelui”; în fapt, o recunoaştere a încercării, măcar, a loviturii de palat! Cât despre restul, ruşinea rămâne a Justiţiei care, deşi confirmă elementele unei tentative, nu pedepseşte infractorul, creând un precedent la fel de istoric ca acţiunea uzurpatorului!
Ba, se crează portiţa prin care un funcţionar al statului poate uzurpa oricând „atributele” altui funcţionar, sau chiar a unei instituţii a statului, fără a risca să fie pedepsit câtă vreme nu se dedă la o uzurpare a „calităţii”. O portiţă de încălecare a instituţiilor pe care Parchetul o deschide premierului pentru următoarle sale acţiuni de subordonare instituţională. Dar poate că viaţa se va răzbuna în cele din urmă, iar cel ce a dat o astfel de rezoluţie va ajunge şi el… uzurpat (în atribuţii, fireşte!) fără a mai putea reacţiona sub propria-i eroare.
Şi totuşi, chiar dacă a fost „distins” cu două NUP-uri istorice, după cum bine zice vorba românească, „prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul”. Şi se aplică la toate nivelurile! Cum altfel când, după obţinerea neurmării penale în cazul plagiatului, decizie pe care ar trebui să o anexeze în loc de matricolă la toate diplomele falsităţii sale, acelaşi Victor Ponta are tupeul să mai facă şi pe lupul moralist, solicitând ministrului educaţiei să fie neiertător cu toţi copii care vor fi copiat la examene (ba, poate, să-i azvârle direct de la balcoane, că sigur i se dă NUP!).
În plus, acum Victor Ponta chiar poate face tot ceea ce vrea. Se poate duce oriunde şi reprezenta pe oricine, inclusiv pe preşedinte (tot i-au confirmat procurorii că „dacă nu există prejudicii, nu există nici infracţiune”). Oricum va primi NUP. Că de aia e premier; să aibă propia lui imunitate. Imunitatea de parchet „mister Muscle VP”!
Lasă un răspuns