Intelectuali români din Harghita şi Covasana, din sec. al XIX-lea şi începutul secolului XX

O problemă puţin cercetată încă, este cea a elitelor româneşti din din judeţele Covasna şi Harghita. De aceea, cunoscându-se rolul elitelor locale, în propăşirea unor comunităţi, am încercat să cunoaştem ce au dat, comunităţile româneşti din Arcul intracarpatic, patrimoniului cultural-naţional, şi ce au primit, acestea din alte localităţi ale ţării,. Demersul nostru a fost înlesnit de apariţia unor lucrări de referinţă privind formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania în epoca modernă.

Parcurgând paginile volumulu Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă, a cercetătorului Cornel Sigmirean, şi Cartea bicentenarului Emanuil Gojdu, 1802-2002”, volum editat, în anul 2003, de către Biblioteca judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea, constatăm că impresionanta listă a intelectualilor români ardeleni formaţi la facultăţile din Europa Centrală de Vest, redată în lucrarea respecrtivă, cuprinde apropae 100 tineri născuţi în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita. La ceştia am adăugat tineri care au urmat cursurile unor facultăţi din Bucureşti, iar dintre zecile de absolvenţi ai facultăţilor de teologie ortodoxă şi greco-catolică din Sibiu şi Blaj, am reţinut doar pe aceea care au îndeplinit demnităţi în viaţa bisericească (ierarhi şi protopopi) sau profesori în învăţământul terologic. S-a ajuns astfel la 114 intelectuali români care au urmat cursurile diferitelor facultăţi, în secolul al XIX-lea şi începutul sec. XX, respectiv până la Marea Unire din 1918.

Pentru a înţelege mai bine cine şi de unde sunt aceşti intelectuali, ce facultăţi au urmat, cine I-a sprijint să urmeze cursurile învăţământului superior, am procedat la gruparea lor după profilul facultăţilor absolvite, după oraşul în care au învăţat, după locul naşterii, după confesiunea avută şi, acolo unde au fost informaţii, am specificat cine le-au acordat burse de studii. După profilul facultăţilor absolvite, stuaţia se prezintă astfel: Facultăţi de Drept şi Ştiinţe Politice – 34; Facultăţi de Teologie – 21; Facultăţi de Medicină şi Framacie – 20; Facultăţi de Filozofie şi Litere – 14; Facultăţi Tehnice – 8; Facultăţi de Matematică şi Ştiinţe Naturale – 3; Academia de Comerţ – 3; Arhitectură – 1; Silvicultură -1, ş.a. După oraşul în care au urmat studiile universitare, rezultă că 45 au studiat în Cluj, 35 în Budapesta şi în alte oraşe din Ungaria, 9 în Sibiu, 9 în Blaj, 6 în Viena şi alte oraşe din Austria, 6 în Bucureşti, iar alţii în oraşe din Germania, Italia, Frnaţa, Belgia ş.a.

După localitate natală, cei 114 absolvenţi de studii superioare originari din judeţele Covasna şi Harghita proveneau din: Topliţa – 12, Odorheiu Secuiesc- 12. Araci – 10, Breţcu – 9, Tulgheş – 8, Poiana Sărată – 6, Hăghig – 6, Întorsura Buzăului (Buzăul Ardelean) – 5, Subcetate- 5, Săcel –4, Covasna – 3, Sita Buzăului –1, Porumbenii Mari- 3, Ozun – 2, Sf. Gheorghe – 2 ( din care, unul din Breza, actualul cartier Simeria), Vâlcele – 2, Dobârlău- 2, Poian- 2, Chichiş -1, Bilbor-1, Baraolt –1, Aita seacă –1, Vidacut- 1, Bilbor –1, Baraolt –1, Voşlobeni –1, Ditrău –1, Sânmartin –1, Cristuru Secuies –1.

După confesiune, 66 erau ortodocşi şi 48 greco-catolici. Din totalul licenţiaţilor, 24 au obţinut titlul ştiinţific de doctor, din care 15 în ştiinţe juridice, 5 în medicină, 2 în teologie şi 1 în litere. Din totalul celor 144 de tineri din cele două judeţe, peste 30 au beneficiat de diferite burse, din care: 16 au beneficiat de burse acordate de Fundaţia Gojdu, 6 de Fundaţia Alexandru Sterca Şuluţiu, 3 de la Fondul Grăiniceresc Năsăud, 3 Fundaţia Simion Romanţai, 2 Fundaţia Vasile Moga, 1 ASTRA, 1 bursă de stat

Această sumară trecere în revistă a prezentării intelectualilor români din localităţile actualelor judeţe Civasna şi Harghita, din sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, ne permite să evidenţiem, dincolo de aspectul cantitativ, dimensiunea calitativă a intelectualilor români născuţi pe aceste meleaguri, concretizată prin personalităţi precum: patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Nicolae Colan şi Alexandru Nicolescu, episcopii Justian Teculescu, Veniamin Nistor şi Emilian Antal, scriitorii şi publiciştii Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Romulus Cioflec, la care se adugă importanţi lideri locali, întruchipaţi de protopopii celor două confesiuni româneşti şi de alţi intelectuali de cinste.

Cercetările pe această temă au evidenţiat faptul că, cea mai mare parte a intelectualilor născuţi pe aceste locuri s-au format şi s-au realizat profesional în alte zone ale ţării, în timp ce o importantă contribuţie la istoria românescă locală, au adus-o oameni din întreg spaţiul românesc, care, odată stabiliţi aici, s-au ataşat de aceste frumoase plauiri româneşti şi au încercat să contribuie, la prosperitatea materială şi spirituală a zonei, precum şi la formarea şi educare tineretului şi afirmarea culturii româneşti, într-un spaţiu, în care, mari perioade de timp, românii şi românitatea au fost supuşi la numeroase discriminări.

Lungul şir al intelectualilor români stabiliţi în zonă, începe cu oficialii din domeniul justiţiei precum: Ioan Florian- preşedintele Tribunalului din Odarheiu Secuiesc (1880-1890), Alexe Oniţiu-judecător la Sf. Gheorghe (1870-1880) ş.a., protopii precum Ioan Petric (1961-1875), Elie Câmpeanu (1898-1916) şi până la P.S. Ioan Selejan, ierahul trimis de Dumnezeu pentru asigura păstrarea şi afirmarea culturii şi spiritualităţii româneşti în zonă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*