Pe scena politică românească o veritabilă forță de „dreapta” lipsește cu desăvârșire, astfel încât mulți sunt confuzi atunci când vine vorba de semnificatul acestui termen. Mai mult, reprezentanții falselor formațiuni de „dreapta” promovează idei și principii care nu au nimic de a face cu „dreapta„ și care alterează sensul acestui concept politic. De aceea, voi încerca să clarific ce înseamnă a avea o viziune de „dreapta”.
Pentru a putea identifica viziunea de „Dreapta” este necesar a face o comparație cu cea de „Stânga”. Punctul de unde pleacă diferența primordială dintre cele două perspective (meta)politice este conceptul de „egalitate”; stânga este egalitară pe când dreapta este ierarhică. Pentru a aprofunda aceste aspecte este necesar să facem o scurta prezentare a evoluției termenului de „egalitate”. Conceptul apare pentru prima dată pe scena istorică internațională odată cu Revoluția franceză din 1789; la baza Revoluției din Franța au stat ideile filosofilor iluminiști precum Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Diderot, etc. De reținut este concepția lui Voltaire despre „egalitate”: „Oamenii sunt egali; deosebirea dintre ei o face doar virtutea, iar nu naşterea (originea)”.
Europa secolului XVIII era profund marcată de existența unei categorii de privilegiați, aristocrația, care avea nenumărate drepturi și prea puține datorii față de comunitatea de apartenență; exista apoi clasa de mijloc, alcătuită mai ales din comercianți, care deși începea să devină o puternică forță pe plan economic, nu-i era permis să joace un rol important pe scena politică; exista și clasa de jos, țărănimea, care avea nenumărate obligații și prea puține drepturi. Tabloul era nuanțat diferit de la o regiune la alta a Europei, însă imaginea de ansamblu era mai mult sau mai puțin cea prezentată mai sus.
Într-o astfel de societate necesitatea stabilirii unor reguli egalitare în ceea ce privește drepturile și obligațiile era evidentă.
Acesta este contextul istoric în care a apărut ideea de „egalitate”. Însă conceptul și-a schimbat mult înțelesul pe parcursul ultimilor două secole. Dacă la început „egalitatea” presupunea, mai mult sau mai puțin, ceea ce astăzi s-ar înțelege prin ideea de „justiție socială”, în zilele noastre în numele „egalității” s-a ajuns la ștergerea diferențelor culturale, la stigmatizarea conceptului de „identitate națională”, la aplatizarea ideilor și la globalizarea omogenizantă. Cetățeanul rus, cel congolez sau cel irakian este înlocuit cu ideea utopică de „cetățean al lumii”, iar satul natal este înlocuit cu cel global.
În acest context intervine viziunea ierarhică a „Dreptei”. Inegalitarismul „Dreptei” presupune tocmai apărarea diferențelor, protejarea diversității culturale și susținerea statului-național. „Dreapta” este conștientă că formal toți oamenii se nasc egali, însă substanțial o persoană nu este egală cu nici o alta datorită percursului formativo-educativ al fiecăruia. Definiția lui Voltaire este edificatoare din acest punct de vedere: „Oamenii sunt egali; deosebirea dintre ei o face doar virtutea, iar nu naşterea (originea)”.
Egalitatea în fața legii, egalitatea în drepturi și obligații, egalitatea de șanse sunt idealuri la care fiecare ființă umană trebuie să aspire, ba mai mult, pentru care ar trebui să lupte. Egalitățile de mai sus nu sunt și nici nu pot fi apanajul doar al „Dreptei” sau doar al „Stângii” pentru că acestea sunt caracteristice naturii umane.
Însă atunci când transformi egalitățile într-o zeiță supremă numită „Egalitate”, cu puteri totalitare asupra comunităților locale \ naționale, se riscă a se pierde din vedere unul dintre celelate idealuri pentru care s-a realizat Revoluția franceză și anume „libertatea”. Libertatea popoarelor și a indivizilor este clar îngrădită datorită omogenizării culturale și spirituale cauzate de fenomenul tehnoglobalismului. Tehnoglobalismul este o ideologie care consideră că toate activitățile umane ar trebui să fie orientate spre transpunerea în viaţă de zi cu zi a proiectului unei singure societăţi globale și tehnologizate. Este ușor să ne dăm seama că pentru adepții tehnoglobalismului „Egalitatea” este asul din mânecă.
Lasă un răspuns