Adevărul e că ar trebui şi ei să se străduiscă mai mult! Iar de nu vor să fie restructuraţi, să-şi mai ia o slujbă. O slujbă de pomenire a agriculturii care e oricum pe ducă. Pentru preoţi vin, dară, vremuri grele. Alegerile electorale sunt mult prea îndepărtate, iar treburile pe care le fac pentru partea lor de venit de la bugetul de stat nu mai dau satisfacţie unei puteri care vrea mai multă muncă pentru aceeaşi sau chiar mai puţini bani. Mai ales acum când guvernanții sunt gata să mai lase pe drumurile austerităţii încă 10 000 de bugetari. Aşa că, e cam dusă speranţa unor popi, obişnuiţi să facă sluj în faţa paparudelor politice pentru a avea garanţia că nu se va atinge nimeni de ei, de banii lor, de industria preoţească de tip srl, cu venituri nedeclarate şi nefiscalizate… Şi trebuie să-și extindă „serviciile” în alt plan decât cel al racolării poltice pe post de agent electoral!
O primă însărcinare pentru aceștia a găsit-o ministrul agriculturii. Suplimentarea activității preoţimii cu sutana propagandei. O idee îndrăzneaţă şi admirabilă ca viteză de impunere de vreme ce însuși capul bisericii a semnat şi apostilat contractul de popire a popilor cu promovareaa Agriculturii. Iar reușita robului lui Dumnezeu, Daniel, este remarcabilă şi pentru faptul că, până acum, nici un fost ministru al Agriculturii, nici măcar aceia care au purtat cândva straie preoţeşti, nu a realizat asemenea împlinire!
Și totuși, transformarea preoţilor în agenţi de promovare a măsurilor agrare nu are nici o legătură cu seceta care stă să ne pârjolească pământurile ori cu slujbele de invocare a ploii, ci fac parte din programul de asigurare de către putere a rezervei de cadre care să suplinească bugetarii ce urmează a fi daţi afară. Căci, deși pare penibil, ca având atâtea instituţii publice la nivel central şi local, guvernul să se bazeze pe popi în promovarea proiectelor europene, nu la fel stau lucrurile dacă privim proiectele guvernanților de a „externaliza” o serie de responsabilități, precum cele PR şi comunicare, în sarcina altor instituţii În speţă, Biserica, „pedepsirea” popilor cu slujba de pomenire a nevoilor agriculturii după slujba de Duminică nefiind probabil decât o primă sarcină suplimentară identificată. Căci, aceștia pot fi instruiţi şi ca agenţi fiscali de înspăimântare a ţăranului dar şi ca „rezerve” de „înalţi” funcţionari, mai ales având în vedere relaţiile lor „sus” puse, care să suplinească aparatul tehnic al Statului în situaţia unor greve declanşate de „colegii” lor, bugetari de rând, nu-i aşa?! Să dea ei, de exemplu, pensia la ţărani după slujba de Duminică! Folosinu-se, după cum singur precizează ministrul-copil al Agriculturii îmbătrânite, de influenţa lor. Aia care, la alegeri, are o polarizare precisă, dar între, e plătită cam degeaba de orice guvern.
Și nu prea încape îndoială: popii o să facă tot ce le cere o putere cam neortodoxă în mecanismele ei de „guvernare”. Pentru că ar fi mai scumpă plata impozitelor, când, în locul eventualelor colectări de taxe la stat, biserica poate da măsura naturi spirituale a muncii lor de influenţare. Treaba e, cui vor vorbi preoţii, ca agenţi de promovare a politicilor agricole destinate tinerilor? Că prin biserici sunt mai mult bătrâni! Or, ţinând cont de treburile bărbaţilor de prin satele noastre, poate era mai fericitră semnarea unui acord cu uniunea nepatronală a cârciumarilor?!
Oricum, cum-necum, cert e faptul că, după apostilarea acordului dintre cei doi Danieli, ăl muritor de rând şi cel ce ar fi trebuit să apere harul preoţesc pus în slujba celor sfinte, puterea a făcut rost de 7 000 de reprezentanţi guvernamentali în teritoriu. Gratis! Pentru că şi popii trebuie să plătească într-un fel pentru subvenţiile de care beneficiază biserica prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În fond, parohiile au luat subvenţii, bisericile au primit şi ele cele cuvenite, ba şi o mitropolie, cea a Moldovei (e drept, singura, doar asta doar pentru că a fost singura care a facut solicitări de sprijin pe suprafată!), arhiepiscopiile, protopopiatele…
Desigur, preoţimea poate fi doar prima categorie aleasă de Putere la materializarea conceptului de om-nou (de fapt, ăla vechi, al comuniştilor). Și poate că în politica de forfetare a ministrului Gr(o)apini, în speţă în metodologia de aplicare a impozitului forfetar, vor fi introduse reduceri şi scutiri pentru agenţii comerciali care pun la capătul patului de hotel sau sub frapiera restaurantelor broşuri de promovare a măsurilor de hazna budapontiană.
Aşa că, după ce în urmă cu doi ani, portocalii, care ar trebui să roşească astăzi de invidie!, nu reuşeau să convingă Biserica să se implice, pro-domo, în promovarea de predici despre Internet şi implementarea reţelelor la sate (!), astăzi preoţii ar putea ajunge chiar şi în perceptori de ocazie. Că tot vrea puterea să desfiinţeze Garda finanaciara, pentru a o înlocui o nouă autoritate: Direcţia Anti-Fraudă. Că doar asta ştiu să facă guvernanţii când nu au habar a conduce! Să schimbe tot şi pe toate, poate de la un CNA tranformat în Direcţie anti-comunicare până la o Direcţie de Discriminare (a majorităţii).
P.S.:
În organigrama Ministerului Agriculturii există Direcţia generală de dezvoltare rurală, Direcţia coordonare politici europene, programe cu finanţare UE şi relaţii internaţionale, Compartimentul programe cu finanţare UE şi relaţii internaţionale, Compartimentul afaceri europene… La nivel judeţean sunt constituite Direcţii agricole şi reprezentanţe ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Pe lângă consiliile judeţene ființează Camere agricole, cu filiale zonale şi reprezentanţi în cadrul fiecărei primării. În fapt, mii de angajaţii care au ca sarcină de serviciu convingerea fermierilor despre eficiența politicilor agricole ale Guvernului. Şi totuşi, puterea se bazează pe preoţi pentru a promova la sate măsurile de sprijinire a agriculturii, precum instalarea tinerilor fermieri sau crearea fermelor familiale, ori îndoctrinarea vizavi de avantajele asocierii!
Lasă un răspuns