La „Zilele ţinutului secuiesc” (ediţia a IV-a) românii harghiteni au fost „uitaţi”!

Vineri, 10 mai a.c., a debutat cea de a IV-a ediţie a ,,Zilelor ţinutului secuiesc”, în cadrul căreia vor avea loc aproximativ 200 de manifestări ,,culturale şi artistice” în cele trei judeţe ,,secuieşti”: Harghita, Covasna şi Mureş. La loc de frunte se înscrie judeţul Harghita în care se vor derula 130 de manifestări, urmat de judeţul Covasna cu 52 de manifestări, celelalte, aproximativ 18, probabil vor fi organizate în judeţul Mureş, cu toate că în programul manifestărilor din perioada 10-17 mai, în respectivul judeţ nu este înscrisă vreo manifestare, nici în limba română, nici în limba maghiară.

De altfel, trebuie să facem precizarea că din cele 200 de manifestări ,,culturale şi artistice”, doar cinci vor fi în limba română, dacă dăm crezare celor apărute în ziarul Informaţia Harghitei din 8 mai a.c. Noi, consultând programul manifestărilor, am descoperit doar una singură: ,,Primăvara tinerelor talente”, cu participarea unor tineri interpreţi din judeţul Harghita şi din judeţele învecinate. Fiindcă manifestările întitulate,,Caravana prăjiturilor”, de la Casa municipală de Cultură din Topliţa, organizată de Biblioteca judeţeană Harghita, cu prăjituri ,,importate” din Miercurea Ciuc, sau ,,spectacolul elevilor suflători” de la Şcoala Populară de Artă din Miercurea Ciuc, ce va avea loc în  comuna ,,Sub Cetate”(?!) nu pot fi socotite ca fiind manifestări în limba română!

Nu putem trece cu vederea însă că această ediţie a Zilelor ţinutului secuiesc au debutat cu câteva minciuni debitate de Zonda Erika, director la Consiliul judeţean Harghita, care a afirmat că asociaţiile şi fundaţiile comunităţii româneşti nu au răspuns invitaţiei de a se implica în organizare şi de a propune programe. ,,Organizarea programului Zilele ţinutului secuiesc începe printr-o adresă trimisă consiliilor locale şi organizaţiilor neguvernamentale, ca să propună programe”. Numai că Zonda Erika a ,,uitat” să precizeze care sunt consiliile locale şi organizaţiile neguvernamentale invitate să se implice şi să depună programe. Precizăm că nicio primărie din localităţile româneşti din zona de nord a judeţului, excepţie făcând doar cea din Borsec, nu a primit vreo astfel de adresă. În ce priveşte ,,organizaţiile neguvernamentale”, acestea s-au redus la una singură: ,,Asociaţia Centrul Cultural din Topliţa”, în cadrul căruia sunt promovaţi tinerii artişti”.

După cum comuna ,,Sub Cetate” ne-a ridicat semne de întrebare asupra existenţei ei în judeţul Harghita(Dumirindu-ne, în cele din urmă, că este vorba de comuna Subcetate-Mureş), la fel, Zonda Erika trebuie să ştie că în Topliţa nu există vreun centru cultural care să poarte numele ,,Ardealul”. Există un singur Centru Cultural ce se află în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, având două instituţii: Muzeului de Etnografie şi Ansamblul Folcloric Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor”.

Faptul că românii au fost ,,uitaţi” intenţionat nu este deloc o întâmplare, fiindcă acest lucru s-a şi urmărit, din moment ce organizatorii: Borboly Csaba, preşedintele Consiliului judeţean Harghita, Tamas Sandor, preşedintele Consiliului judeţean Covasna şi Peter Ferenc, primarul din Sovata-Mureş, afirmă în ,,cuvântul introductiv” că prin manifestările organizate ,,vrem să prezentăm specificul acestei regiuni istorice şi culturale, identiatea şi unicitatea acesteia”. Cu alte cuvinte, în această regiune nu mai există alte etnii în afara celei ,,maghiaro-secuiască”! De asemenea, chiar dacă prin două Decizii definitive şi irevocabile ale Curţii de Apel din Târgu-Mureş, steagul secuiesc a fost declarat ca fiind ilegal, organizatorii vor să dovedească că în România legile şi deciziile judecătoreşti sunt respectate doar de cei care vor. Fiindcă cei care nu le respectă, tot nu păţesc nimic! ,,Dorim să subliniem – între altele prin drapelul secuiesc bătut de furtunile politice(…) – faptul că Ţinutul Secuiesc există”! Aşa declară cei trei organizatori. Numai că aici nu este vorba de nicio ,,furtună politică”, ci de o decizie irevocabilă!

Dacă am pus între ghilimele sintagma ,,culturale şi artistice” am făcut-o pentru că la Odorheiu Secuiesc, de exemplu, se vor derula nişte activităţi care ridică semne de întrebare asupra legalităţii lor. Va fi organizată o expoziţie de fotografii documentare pusă sub genericul ,,Scaunul Arieşului în perspectiva lui Orban Balazs”. Ceea ce înseamnă că la aceste ,,zile” pot fi omagiaţi, în linişte deplină, chiar şi criminalii de război, cum este cazul lui Orban Balazs! Şi tot la Odorhei va avea loc o manifestare întitulată ,,Schimbarea gărzii de dorobanţi”, fără a şti până acum – după cum nu cred că ştiu nici organele statului român – că acolo există trupe de infanterie, profesionişti plătiţi, destinaţi acţiunilor speciale! Aşa este definit termenul în DEX. Asemenea acţiuni ,,culturale şi artistice” se vor derula în Zilele ţinutului secuiesc. Iar noi, românii, nu avem altceva de făcut decât să le privim şi, eventual, chiar să le aplaudăm. Fiindcă, vorba lui Emil Dandea, organizatorii ,,au ajuns la convingerea că România  este un sat fără câini, aşa că putem trece şi la obrăznicia asta”!

P.S.:

Îl felicit din toată inima pe domnul dr. Valerii Kavruk, directorul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, din Sfântu Gheorghe, care a avut curajul să declare franc: ,,Dorim să ne delimităm clar de sintagma ,,ţinutul secuiesc” care este menţionat în denumirea acestor manifestări(…) Câtă vreme această denumire nu apare în acte oficiale, pentru noi ea nu există şi nu vrem să o girăm”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*