De primăvară și de dor – grupaj liric dedicat metamorfozei vernale

E primăvară iar

E primăvară iar și mor
De flori, de muguri și lăstari
Când tandre și în legea lor
Fac nuntă păsările iar;

Când tandri și isterici pești
Se-mperechează în străfund
De ascunzișuri pitorești
Din nupțialul tainic prund;

Când tandre și cu frică vin
Timide ciute la sărut
De dragoste sau moarte-n chin
Lângă izvorul nebăut;

Când tandri și temuți mistreți
Noi teritorii verzi deschid
În asfințit și dimineți
Și-n colți rivalii și-i ucid;

Când tandri fluturi efemeri
Într-un delir suav, vernal,
O clipă se iubesc și pier
După fatalul ritual;

Când calde limbi de reci dragoni
Și șerpi cu moarte-n vârf de colți
Își dau sfârșitu-n feromoni
Ai dulcei disperate morți,

E primăvară și-n delir
De clorofilă-nnebunesc,
De verde crud și nu mă mir
Că uit din nou să-mbătrânesc…

Si tu n’existais pas

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi născocit, iubito,
Te-aș fi scris, te-aș fi pictat,
Inima ți-aș fi cioplit-o
Și suflare i-aș fi dat.

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi plămădit din sunet,
Tânguind te-aș fi cântat
Ca un lung ecou de tunet
Dintr-un flaut fermecat.

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi săvârșit din pașii
Dansului nebun, ritmat
În percuția și bașii
Unui bolero fandat…

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi încarnat din saltul
Unui tânăr acrobat
Prăbușit de pe înaltul
Lui trapez neancorat…

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi-nsuflețit din vise
De actor ce n-a aflat
Că de câte ori murise
Chiar murise-adevărat…

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi plăsmuit din drama
Unui film neregizat
Când își vinde fiul mama,
Răstignirii condamnat…

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi făurit din ruga
Unui pustnic izolat
Preferând căința, fuga
De ispite și păcat.

Dacă n-ai fi existat
Te-aș fi reprodus din duhu-ți,
Chip și nume ți-aș fi dat,
Trup de înger și din trupu-ți
Înger-pui ai fi-ntrupat…

În sfânt incest

E-n mine-atâta primăvară
Că-mi vine să mă las de post,
Să-ntâmpin Paștele la vară
Când nu mai știu ce va fi fost…

Și-mi vine-n flori și iasomie
Să te îmbrac să te dezbrac
Petală cu petală, mie
Să-mi fie incomod în frac.

Și-mi vine să te scot din muguri,
Să te strivesc și să te beau
Și-n sfânt incest de iad și ruguri
Virginelor să mă dedau…

Și-mi vine, ca o grea osândă,
Iar primăvara s-o suport
Duios de rea, dură de blândă,
De drag sunt viu, de dor sunt mort.

Și-mi vine să mă-ntorc la tine
Ca un tulburător ecou
Duios de flaut ce revine
Din timpul vechi în timpul nou.

E-n mine-atâta primăvară
Încât mă simt nebun și gol,
Topit în propria mea ceară
Ca-ntr-o sonată-n Si bemol…

Lăstar să-mi fii

Să-ți crească aripi noi de primăvară,
Să vii precum un fluture în zbor,
Să mi-te-așezi pe gene, să mă doară
Sărutul tău de purpură și dor…!

Să-ți crească muguri noi de primăvară,
Să mă cuprinzi cu creanga ta de vis,
Să mă atingi cu frunza ta ușoară,
Lăstar să-mi fii și floare de cais…!

Să-ți crească seve noi de primăvară
Să mă topești în tine, să mă strângi,
Să mă cufunzi în lacrima de seară
Și-n roua dimineții să mă plângi…!

E primăvară

E primăvară, pe crengi cresc
Mieluți de puf și urdă,
Ca floricelele pocnesc
Și inima îmi zburdă.

E primăvară și gătesc
Borș acru de leurdă,
Păcat că trebui să postesc:
Trec fetele în ciurdă…

E primăvară și gonesc
În cavalcada surdă
În mine mânjii, mă feresc
Dar teama e absurdă…

E primăvară și privesc
O domnișoară durdă,
Ea îmi zâmbește, amețesc,
Eter de crini în jur dă…

E primăvară și pălesc:
Cu nurii-i mă îmburdă,
Dar trei salvări chem și sosesc,
Cu doctori, să mă smurdă…!

E primăvară și tânjesc
Cu mina mea pliurdă,
Cu tine-o vară să trăiesc
În vechea noastră Turdă…

E primăvară și-i incest
În păsări. Din… bonjur dă
O studențică, mă grăbesc
S-o gratulez, da`-i… kurdă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*