Citiți și vă cruciți! Revista presei maghiare din România

Maghiari revendicativi

Maghiarii nu ştiu altceva decât să revendice, să se plângă şi să fluture drapelul secuiesc. Nu numai la noi se întâmplă astfel, ci şi în Slovacia. Premierul slovac Robert Fico a declarat că Slovacia nu a fost înfiinţată pentru minorităţile naţionale, ci pentru slovaci, iar ceilalţi să-şi ţină gura. Atunci când se va întâlni cu Orban Viktor, dezbaterea problemei delicate va fi soluţionată în aşa fel încât nu se va discuta despre ei. Slovacii şi-au semnalat buna intenţie în privinţa soluţionării relaţiilor. Ei ar retrage cu plăcere legea contrară a cetăţeniei, în baza căreia urmează să le fie retrasă cetăţenia slovacă celor care dobândesc cetăţenia ungară, numai ungurii să-şi retragă legea dublei cetăţenii. In ceea ce priveşte relaţiile româno-ungare, ambele părţi doresc să le îmbunătăţească.

In cazul nostru problema o constituie faptul că autorităţile nu adoptă o poziţie suficient de fermă faţă de cei care nu sunt mulţumiţi de drepturile noastre europene. O mică sancţiune în bani nu le este suficientă celor care se revoltă. Dacă ar fi condamnaţi la închisoare, acest lucru ar avea un efect mai mare şi ar face în aşa fel încât să le fie învăţătură de minte şi altora. Ar trebui reglementat prin lege ca funcţionarii publici să nu aibă voie să cunoască limba maghiară. Consecinţa ar fi că în cadrul instituţiilor ar fi permisă doar utilizarea limbii statului, iar astfel nu ar avea loc dispute inutile pe tema utilizării limbii native. Mircea Duşa nu ar veni la Miercurea Ciuc să vadă dacă are sau nu voie să vorbească în limba română. Pentru soluţionarea problemei limbii, legislativul trebuie să adopte o serie de legi bune.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6833 din 05.03.2013, autor Kuti Janos

Drapelul secuiesc flutură în piaţa centrală din Baraolt

Drapelul secuiesc exprimă unitatea comunităţii noastre, iar dacă îi sunt aduse ofense, apărarea lui trebuie să reprezinte cauza fiecăruia. Cu ocazia arborării, ieri, a drapelului secuiesc uriaş în piaţa din faţa bisericii reformate din Baraolt, reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania, ai PCM, UDMR şi ai Consiliului Naţional Secuiesc, care au luat cuvântul în cadrul festivităţii, au făgăduit în mod unitar că nu vor ceda în faţa revendicării puterii, lezatoare de drepturi, şi că vor lupta în limitele legii pentru acceptarea simbolului nostru.

Krizbai Imre, preotul reformat din Baraolt, a evocat evenimentele importante petrecute în piaţa din faţa bisericii – de acolo au pornit, în ultimele zile ale lunii noiembrie din 1918, primii voluntari pentru a adera la Divizia Secuiască, în curs de înfiinţare, între anii 1995-1997 s-au adunat cei care s-au dus la forumul de la Cernat, iar în 2006 au pornit organizatorii referendumului intern – şi a subliniat: nu s-ar fi putut găsi un loc mai potrivit pentru drapelul secuiesc, care simbolizează şi autodeterminarea. După cum a menţionat preotul, deşi autoritatea a făcut ca redenumirea acelei părţi a Pieţei Libertăţii în Piaţa Voluntarilor Secui să eşueze deocamdată, el o pomeneşte doar sub această denumire, amplasând chiar şi o tăbliţă. Krizbai a vorbit şi despre originea drapelului: albastrul şi auriul au fost odinioară culorile familiilor Bathory, apoi sub conducerea lui Moise Secuiul au defilat sub el valahi, polonezi şi maghiari într-o luptă comună, ca urmare, acesta poate fi pe bună dreptate drapelul tuturor locuitorilor din regiune. Primarul Lazar-Kiss Barna a precizat: nici nu s-a pus problema dacă va susţine sau nu arborarea drapelului uriaş, având în vedere că avem dreptul să ne afişăm simbolurile. Si din acest motiv i se opune prefectului şi nu înlătură de pe faţada administraţiei locale drapelul arborat cu ani în urmă. Lazar-Kiss Barna a amintit şi de excesul de zel al fostului prefect, în urma căruia au fost nevoiţi să modifice hotărârea de consiliu privind ocuparea funcţiei de manager al oraşului: într-un oraş cu o pondere de 95% a populaţiei maghiare este firesc ca un funcţionar public să cunoască limba maghiară – a afirmat edilul.

Benedek Erika, consilier judeţean PPMT, a atras atenţia asupra descreşterii numerice continue a maghiarimii transilvănene. După cum a precizat ea, în problemele naţionale, în interesul apărării drepturilor noastre, trebuie să adoptăm o poziţie unitară şi să ne pregătim viitorul astfel încât următoarele decenii să garanteze dăinuirea şi nu slăbirea noastră.

Nagy Istvan, reprezentantul PCM, l-a condamnat pe primarul din Ghindari, care deşi este maghiar, a înlăturat drapelul secuiesc, după care a şi depus plângere împotriva celui care l-a arborat. In opinia lui Nagy, laşitatea edilului comunei a avut şi aspecte pozitive, având în vedere că judecătoria tot a clarificat până la urmă că drapelul respectiv nu este un simbol rasist sau xenofob, utilizarea lui nu contravine legii, dat fiind faptul că drapelul, care constituie obiectul reclamaţiei, este simbolul unei comunităţi istorice.

Potrivit lui Szabo Miklos, preşedintele scăunal al organizaţiei din scaunul Brăduţ-Micloşoara a CNS, nu ne putem abandona drapelul care exprimă unitatea naţiunii, trebuie să adoptăm poziţie dacă acestuia îi sunt aduse ofense, nouă, naţiunii indigene, ni se cuvine mai mult decât o oarecare autonomie culturală. Pământul Secuiesc are nevoie de autodeterminare teritorială şi nu de autonomie culturală. Aceasta trebuie susţinută de toţi, nu pot prevala nici interesul personal şi nici interesul de partid, ea nu poate constitui obiectul unor negocieri – a spus Szabo.

În cadrul evenimentului, Mathe Melinda a interpretat cântece, doi membri ai formaţiei TransylMania, Cseresznyes Szilamer şi Tokos Imre, au interpretat poezia pusă pe note, intitulată Nu ne vom resemna, semnată de Remenyik Sandor. Cei aproximativ 500 de participanţi au intonat imnurile secuiesc şi ungar.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6834 din 06.03.2013, autor Hecser Laszlo

Exemplul din Trei Scaune

Obţinută doar dacă această dorinţă există din partea tuturor organizaţiilor politice maghiare şi dacă ele sunt dispuse să acţioneze în comun pentru înfăptuirea ei. Intenţia exista şi în trecut, numai că diferitele interese de partid, diferitele evoluţii politice s-au dovedit întotdeauna mai puternice, iar solidaritatea a rămas până în momentul de faţă o lozincă lipsită de conţinut.

UDMR a bătut în retragere la vremea respectivă în problema referendumului intern privind autonomia, iniţiat de CNS. Nu a permis ca primarii săi să accepte referendumul local iniţiat în această problemă. Ei s-au distanţat de marile adunări autonomiste organizate la Odorheiu Secuiesc şi Ditrău. Înfiinţarea Consiliului Autoguvernamental de pe Pământul Secuiesc a fost obstrucţionată prin înfiinţarea unui organism udemerist. Cauza autonomiei s-a degradat la nivelul confruntărilor în sânul maghiarimii transilvănene. Acţiunile stradale mai mici sau mai mari, care au mobilizat câteva sute sau mii de oameni, au avut rezultatele dorite de puterea română. Cartea maghiară era binevenită dacă era nevoie de mascarea proastei guvernări sau a regresului economic.

Punctul forte al luptei pentru autonomie, care se tot amplifică de zece ani, a fost implantarea acestei idei în conştiinţa publică, încetăţenirea simbolurilor secuieşti. Din ce în ce mai multe persoane ştiu şi înţeleg de ce ar fi nevoie de autonomie teritorială în zonele locuite în bloc de maghiari şi de ce ar fi nevoie de autonomie culturală în zonele de diasporă. Deşi o bună parte a comunităţii române încă mai confundă autonomia cu independenţa, încep să apară tot mai multe atitudini prietenoase şi înţelegătoare.

In atmosfera tensionată din cauza drapelului secuiesc şi a utilizării limbii maghiare, în pragul reorganizării regionale, mintea lucidă dictează că maghiarii din Transilvania şi secuii trebuie să dea dovadă de unitate şi de putere. Se pare că acest lucru a fost însă înţeles şi luat în serios numai de cei din Trei Scaune.

In cazul nostru se pare că în sfârşit solidaritatea capătă un sens real. CNS, PPMT, UDMR şi PCM organizează în comun transportul la mitingul de la Târgu Mureş şi împreună arborează drapelul secuiesc la Baraolt. Parcă această colaborare se realizează nu numai verbal, ci şi faptic. Politicienii noştri sunt în stare să dea dovadă de maturitate, cel mai important lucru fiind interesul public. Dacă nu este vorba despre o nouă propagandă, este posibil ca odată cu primăvara să reînvie şi speranţa: poate că şi alte meleaguri vor urma exemplul din Trei Scaune.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6834 din 06.03.2013, autor Farkas Reka

Smaranda Enache: reorganizare în baza regiunilor istorice

Liga Pro Europa din Târgu Mureş îşi imaginează reorganizarea regională a României în cadrul regiunilor istorice – a declarat Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa, în cadrul conferinţei de presă de ieri, de la Târgu Mureş. Potrivit comunicatului organizaţiei, regiunile istorice dispun de legitimităţi economice, infrastructurale şi identitare, iar capitalele acestora sunt acceptate în mod unitar. In Transilvania, prin desfiinţarea judeţelor ar putea fi înfiinţate – opinează liga – regiuni, cum ar fi Pământul Secuiesc, zona istorică a Maramureşului sau zona Crişurilor. Potrivit Ligii Pro Europa, reînvierea regiunilor istorice, pe lângă necesităţile de dezvoltare, ar oferi un răspuns şi la aspiraţiile de păstrare a identităţii minoritare. Organizaţia avertizează că România ar încălca acordurile internaţional dacă ar modifica, în detrimentul minorităţii maghiare, organizarea administrativă. In cazul în care cele trei judeţe de pe Pământul Secuiesc ar fi incluse într-o regiune majoritar românească, ar fi posibile o serie de procese la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Înfiinţarea regiunii Pământul Secuiesc – zona de Sus a Mureşului ar fi soluţia pentru asigurarea unui statut special al comunităţii maghiare – se menţionează în comunicatul Ligii Pro Europa. Liga a oferit ca exemplu datele regiunii Tirolul de Sud, care s-a îmbogăţit prin intermediul autonomiei, arătând în acest fel că argumentele economice invocate împotriva Pământului Secuiesc sunt false.

Potrivit organizaţiei din Târgu Mureş, legile româneşti care reglementează utilizarea simbolurilor ar trebui modificate în aşa fel încât deciziile legate de utilizarea simbolurilor locale să poată fi luate de comunităţile locale. Liga Pro Europa este de părere că actualul caz al drapelului secuiesc a indicat din nou necesitatea dialogului metodic româno-ungar. Liga propune ca guvernul român şi cel ungar să introducă organizarea anuală a şedinţelor comune şi să reînvie activitatea comisiilor comune ale celor două state.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6835 din 07.03.2013

Factorii externi sunt responsabili pentru conflicte – Sondaj cu privire la relaţia dintre românii şi maghiarii din judeţul Harghita

Există dispute, dar, în ansamblu se poate spune că relaţia dintre români şi maghiari în judeţul Harghita este una bună – reiese din sondajul telefonic realizat de Hargita Consulting S.R.L., în perioada 26 februarie – 4 martie a.c., la solicitarea Consiliului Judeţean Harghita. Rezultatele au fost prezentate marţi, de către preşedintele Consiliului judeţean, Borboly Csaba. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.500 de locuitori din judeţul Harghita, din care au răspuns la întrebări 480 de persoane: 86,9% maghiari şi 13,1% români.

Jumătate din cei chestionaţi sunt de vârstă mijlocie, peste o treime, cu vârsta peste 55 de ani, iar 13,3%, de sub 34 de ani. 27,1% din participanţii la sondaj efectuează muncă intelectuală, 22,5%, fizică, 31,5%, sunt pensionari, iar 13,1%, şomeri. 57% sunt din mediul rural, iar 42,6%, din mediul urban.

Despre relaţia româno-maghiară

Majoritatea celor chestionaţi consideră corespunzătoare relaţia dintre cele două comunităţi etnice. 30, 5% dintre maghiari consideră că, colaborarea este foarte bună, în timp ce, 52,5% dintre români împărtăşesc aceeaşi opinie. 47,2% dintre maghiari sunt de părere că există dispute, dar de fiecare dată s-a reuşit să se ajungă la un numitor comun, acest lucru este confirmat de 36,5% dintre români. In opinia a 18,5% dintre maghiari, sunt multe tensiuni, fapt confirmat de 11,1% dintre români. 4% dintre cei chestionaţi nu au putut sau nu au dorit să răspundă la întrebare.

La întrebarea referitoare la cei ce sunt responsabili de tensiunile create de-a lungul timpului între români şi maghiari, 6,2% dintre maghiari, respectiv, 38,1% dintre români au declarat că politicienii din judeţul Harghita. 15,1% dintre maghiari îi învinuiesc pe politicienii români din judeţul Harghita, iar procentul din rândul românilor în această privinţă este de 22,2%. 53% dintre maghiari şi 60,3% dintre români sunt de părere că vinovaţi sunt politicienii de la Bucureşti. In opinia a 27,3% dintre maghiarii chestionaţi este de vină presa de expresie română bucureşteană, opinia acestora fiind confirmată de 25,4% dintre români. 9,5% dintre români şi 13,2% dintre maghiari nu au dorit să adopte o poziţie în acest sens.

Despre drapelul secuiesc

Referitor la drapelul secuiesc, 60,7% dintre maghiari au considerat că ar fi bine ca acesta să fie drapelul oficial al judeţului Harghita, cu aceasta fiind de acord şi 20,6% dintre români. 13,4% dintre maghiari şi 15,9% dintre români nu sunt de acord cu aceasta, dar ar accepta. 23% dintre maghiari şi 22,2% dintre români s-au arătat indiferenţi vizavi de această problemă. 0,5% dintre maghiari şi 34,9% dintre români ar fi foarte deranjaţi dacă drapelul secuiesc ar fi declarat drapelul judeţului.

In opinia a 41,7% dintre maghiari, ar trebui să se acţioneze pe cale legală pentru declararea drapelului secuiesc ca fiind drapel al judeţului Harghita, în opinia a 9,4%, ar fi nevoie de mitinguri, ieşiri în stradă pentru obţinerea acestui lucru. 41,7% sunt de părere că este inutilă intensificarea tensiunilor, având în vedere că este vorba doar de un simbol. 33,3% dintre români sunt de părere că problema trebuie soluţionată pe cale legală, în opinia a 1,6%, este nevoie de organizarea de mitinguri, iar 50,8% sunt de acord că nu trebuie amplificată tensiunea. 8,9% dintre maghiari şi 14,3% dintre români nu s-au pronunţat în acest caz.

Despre posibilităţile de reorganizare regională

Cel de-al doilea obiectiv al sondajului l-a constituit evaluarea nivelului de informare al populaţiei judeţului în ce priveşte proiectele de reorganizare regională ale guvernului. 64,3% dintre maghiari au auzit de aceste proiecte, proporţia românilor fiind de 73%. 32,9% dintre maghiari, respectiv 27% dintre români nu au auzit de acestea. Populaţia din mediul urban a răspuns pozitiv în proporţie de 73,5%, în timp ce, în mediul rural, această proporţie este de 60%.

Au fost adresate întrebări şi cu privire la scenariul posibil al reorganizării regionale. Judeţele Harghita, Covasna, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Braşov au figurat în trei variante, în timp ce o opţiune a reprezentat-o şi actuala repartizare regională. 40,3% dintre maghiari au fost de acord cu varianta, conform căreia, judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trebuie să creeze o regiune comună de dezvoltare, 6,3% dintre români fiind de aceeaşi părere. In timp ce, în rândul maghiarilor, cea mai potrivită ar fi varianta regiunii formate din cele trei judeţe din Tinutul Secuiesc, în opinia românilor, ar fi mai de preferat scenariul: Covasna, Harghita, Mureş, Braşov. Ca a doua variantă, atât locuitorii români, cât şi cei maghiari au fost de acord cu actuala repartizare formată din şase judeţe. 18,2% din maghiari, respectiv, 20,6% dintre români nu au dorit să se pronunţe în acest sens.

Concluzii

Conform rezultatelor sondajului, populaţia consideră bună relaţia româno-maghiară, sunt puţini cei care gândesc contrar. Oamenii au pretenţia de a exista o politică bazată pe înţelegere – a declarat Borboly Csaba, adăugând că, încă nu s-a reuşit transmiterea către oameni a esenţei reorganizării regionale, având în vedere că mulţi nu sunt în clar cu privire la faptul că, problema regiunilor nu este una etnică, ci de dezvoltare economică, de aceea există divergenţe în ce priveşte variantele de reorganizare.

– În Ţinutul Secuiesc există un fel de idee romantică, conform căreia, este bună formarea unei regiuni cu oraşele bogate, de exemplu Braşov sau Sibiu, dar realitatea este aceea că respectivele oraşe vor atrage fondurile înaintea noastră, având în vedere că firmele cu capital redus din Ţinutul Secuiesc vor fi nevoite să concureze cu firmele din oraşele mari – a precizat Borboly. In opinia preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, s-a reuşit dezumflarea balonului etnic, în schimb, şi în prezent există dispute false, care distrag atenţia de la problemele, greutăţile reale.

– Una de acest gen este şi disputa creată în ce priveşte centrul regiunii – a menţionat Borboly Csaba.

Sursa: cotidianul Hargita Nepe, nr.46 din 07.03.2013, autor Tamas Attila

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*