Care industrie locală?

Recentele discuţii despre Laminorul Brăila m-au făcut să mă întreb dacă mai avem o industrie locală şi pe ce este ea bazată. Marile firme din perioada comunismului s-au cam dus, cu excepţia remarcabilă a Şantierului Naval Brăila, care, printr-un management competent, încă străluceşte. În rest, numai istoria îşi aminteşte de nume precum Dunacor SA, Celhart – Donaris SA sau Drumuri şi Poduri SA. Şi acestea doar la o primă strigare, cum s-ar spune.

Promex SA, altădată etalonul industriei locale brăilene, abia se zbate să supravieţuiască, având acum sub 350 de angajaţi. Laminorul Brăila e în insolvenţă şi cu un nou patron. Braiconf SA pare a fi intrat iar pe un trend crescător, odată cu revenirea industriei uşoare în Europa. În rest …Zagna Vădeni e istorie, fabricile de bere – istorie (da, Brăila a avut fabrici de bere!), iar altele, precum PAL SA, deja le găsim prin fotografiile de muzeu. În acest peisaj trist sunt totuşi firme care construiesc şi care se dezvoltă. E de ajuns exemplul Marex SA Brăila pentru a arăta că un management bun e baza.

Din ultimele date statistice locale reiese faptul că industria acoperă din ce în ce mai puţin din economia locală, ultima “realizare” fiind o scădere de 31,2% în 2012 faţă de anul 2011. Asta pe un eşantion de 104 companii, multe din ele fiind unice în domeniul lor…

Ştiu, o să îmi spuneţi că serviciile sunt acum motorul economiei. Ei bine, la Braila nu prea este aşa. Sunt destul de multe firme implicate în acest sector, dar, după mine, viitorul nostru stă în resursele pe care le avem din plin şi de care, din păcate. nu profităm: Dunărea, Bărăganul şi vecinătăţile.

Aşa că, privind la ce există acum în industrie şi funcţionează bine, mă întreb, firesc: despre care industrie locală vorbim?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*