Folclor din Mehedinți: „Fata de general”

Vom reda în cele ce urmează o variantă a  baladei Fata de general, culeasă de la Mihăilescu Ana din Bârda(1919-2012) la 1 oct. 1973. De remarcat rolul educativ, pe care-l putea exercita balada asupra fetelor  care  mergeau la baluri, distracții și întruniri și se lăsau pe mâna primului venit! Cine are urechi de auzit să audă, până nu e prea târziu!

,,Și-am zis verde maghiran,

Eu, fată de general,

Am fost aseară la bal

Și m-a luat un corturar.

Corturarul, om deștept,

S-a-mbrăcat locotenent.

,,- Hai, fetițo, după mine,

C-am palate ca și tine!

Haide, fată, vin-la noi,

C-am palate ca și voi!”

De trei zile merg pe cale

Și n-am pus nici-o-ntrebare:

,,- Care sunt casele tale?”

Peste văi, peste vâlcele

Se văd două corturele,

Fără uși, fără perdele,

Zugrăvite cu nuiele:

,,- Îndrăznește, intră-n ele,

Astea sunt casele mele!”

,, – Bună ziua, mamă soacră!”

,, – Mulțumesc, fată bogată!”

,, – Dă-mi și mie să-ți fac treabă!”

,, – Dacă-ți trebuie bărbat,

Ia traista și  pleacă-n sat

Și să ceri de căpătat!

Și să ceri pe la cucoane,

S-aduci maichii de mâncare!

Ia cosița la stânga,

Bidineaua la dreapta!

Cu cosița să ghicești,

Bidineaua să spoiești!

Și s-o iei ulița-n vale

Și să strigi în gura mare:

,,Bidinele de vânzare,

Că mor țiganii de foame!”

Ea, mergând pe mândra stradă,

Întâlni pe mama dragă.

,,Mamă” nu-i mai zicea,

,,Cucoană”, o respecta.

,, – Ia, cucoană, bidinea,

Lucrată de soacră-mea!”

Și cum plângea, așa plângea,

Dar maică-sa că-i zicea:

,, – Taci, fată, nu mai plângea,

C-așa a fost soarta ta!”

Doamne, Dumnezeule,

Care-mparți noroacele,

Care ursești fetele,

Pe toate le-ai ursat bine,

Pe toate, nu ca mine!

La toate le-ai dat noroc,

De mine Ți-ai bătut joc!

Din palat cu opt odăi,

Am ajuns într-un bordei!

Din palaturile mele,

Am ajuns în corturele!

De la cearșafuri cu țol,

Acum prin șanțuri dorm!

De la rochițele mele,

Am ajuns la opregele,

Cură petece din ele!

De la pălăria mea,

Am ajuns să port basma!

De la pantofii de lac,

Am ajuns desculță-n sat!

De la vagonul de lemne,

Am ajuns s-adun surcele!

De la carnea antricoate,

Am ajuns la găini moarte!

Dar țiganul ce zicea:

,, – Haida, hăi și hăi, hăi, hăi,

Nu mi-e teamă, nici habar,

Nu mi-e frică de jandar,

Că jandarmul nu-i de fel,

Că-mi intră brișca pin el!

Am pe socru ghinăral,

Doi cumnați sunt căpitani

Și doi frați îs corturari!

Nu mi-e frică, na-am habar!

Hora, hora să trăiască,

Mahalaua țigănească!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*