„Restructurarea” bancară a Ciprului – oprelişte fluxurilor financiare ruse sau avertisment la adresa membrilor UE?

Unii vor spune că pumnul dat libertăţii economice în Cipru este parte a măsurilor de asanare a economiilor lumii de paradisurile fiscale… Şi ar fi credibil câtă vreme, de ani buni, se încearcă scoaterea în afara legii a paradisurilor fiscale şi transferarea capitalurilor manevrate de acestea în favoarea băncilor centrale. Nu este însă mai puţin probabil, mai ales dacă privim condiţiile puse de UE, să asistăm la un exerciţiu major al felului de impunere a deciziilor unilaterale de către mai marii Europei. O acţiune specifică aceluia care deţine controlul şi care, după ce te-a ademenit în spaţiul său, începe să-şi afişeze adevărata faţă: Uniunea Exploatatoare.

Pe noi nu ar trebui să ne surprindă această „nouă” faţă a UE. Această atitudine care nu are nici o legătură cu idealurile „părinţilor fondatori” ai Comunităţii Europene, idealuri pervetite de o Dorothy (Merkel) transformată în vrăjitorul din spatele liderilor de paie ai UE. Pentru că noi am experimentat, din primii ani ai aderării, condiţionările impuse de UE unor ţări care, pentru Bruxelles, au fost de la bun început doar „de mâna a doua”. State bune doar să fie spoliate de resursele atât de preţioase, „arvună” pe care noi am plătit-o prin privatizările de tot felul.

Şi totuşi, ceea ce se întâmplă astăzi în Cipru, sub justificarea salvării ţării de la faliment, ar trebui să ne pună pe gânduri. Ar trebui să revizuim „foaia de parcurs” a integrării noastre… Acum, în ceea ce priveşte aderarea la moneda euro, etapă pe care politicienii noştri o privesc cu atâta nerăbdare de parcă simpla înlocuire a monedei naţionale cu cea a Europei va aduce bunăstare!. Ceea ce, dacă până mai ieri era doar fals, astăzi ar fi cu adevărat catastrofal! Pentru că toate statele au suferit şocuri economice uriaşe la adoptarea euro, şi era vorba de economii mult mai puternice, dar astăzi, pentru o Românie dezindustrializată şi transformată în simplă piaţă de consum, efectul ar fi catastrofal. Ar însemna transformarea oficială, ca preţ al supravieţuirii, în eurocolonia de resurse a UE.

Şi nu este nevoie de teorii economice pentru a demonstra efectul catastrofal al adoptării euro. Este suficient să privim la ceea ce se întâmplă în Cipru… Dar, mai ales, să ne întoarcem în timp să analizăm scenariul pervers în care a fost atrasă ţara în 2008. Atunci, prin vocea preşedintelui Băncii Centrale Europene, UE garanta Ciprului că „adoptarea euro va proteja ţara de turbulenţele financiare internaţionale”! Astăzi, vedem realitatea! Iar noi, chiar dacă nu am primit nici măcar o asemenea „garanţie”, tot suntem gata să ne aruncăm cu capul înainte?!

Ceea ce se întâmplă în Cipru, felul în care mai marii UE impun condiţii unei ţări aflate în imposibilitatea de a se opune, pentru că se află sub jugul monedei euro, ne îndreptăţeşte şi ne obligă să punem anumite întrebări. În primul rând, să cerem dovezi că rezervele României nu au fost deja puse de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la dispoziţia Băncii Centrale Europene! Și este nevoie de o regândire a atitudinii noastre faţă de UE. Pentru că nu mai poate contesta nimeni că Europa are nevoie de bani şi resurse pentru proiectele lui Dorthy Merkel. Şi încearcă să spolieze ţările ajunse la ananghie. Ori ajutate să ajungă în sitiuaţii critice… Cipru, ţară mică şi lipsită de şansa reala de a se opune planurilor UE, trece acum printr-un experiment: sub justificarea aplicării unui plan de salvare a ţării, s-a încercat impunerea taxării tuturor depozitelor din băncile cipriote. Iar dacă reacţia vehementă a populaţiei nu a suprins, solidaritatea unor instituţii, inclusiv a bisericii care şi-a pus la dispoziţie întreaga avere, a luat prin surprindere UE.

Se vede, aşadar, adevărata faţă a Uniunii Exploatatoare! Pentru Cipru, ca „plan de salvare a ţării”, nu s-au găsit fonduri de solidaritate, aşa cum a fost cazul Greciei, Spaniei, Portugaliei (şi este evident, că, la nevoie, nici pentru România nu se vor găsi, Europa lucrând cu două „măsuri”). În schimb, prin mâna FMI, s-a decis impozitarea depozitelor bancare. Ale tuturor cetăţenilor!

În urma protestelor, Parlamentul cipriot părea că a făcut un pas înapoi, renunţând la impozitarea depozitelor din bănci, dar, în realitate, a renunţat doar la măsura directă a impozitării depozitelor! A mascat confiscarea directă a banilor (acum a ciprioţilor, dar oricând ai oricăror cetăţeni europeni!) de către UE şi FMI pentru a nu se vedea făţiş că Uniunea Europeană nu mai stă pe baze democratice. Astfel, sub presiunea UE, a şantajului mai bine spus, Parlamentul cipriot a aprobat alte măsuri, „pentru controlul capitalului şi restructurarea băncilor”. Presiunea a venit prin Banca Centrală Europeană care, sub ameninţarea că va opri accesul băncilor cipriote la lichidităţile de urgenţă ale instituţiei, a impus ţării să ajungă la un acord cu UE şi FMI.

Or, nu este evident că asta ne va aştepta şi pe noi? Şi atunci de ce să punem rezervele noastre la dispoziţia BCE, iar apoi să tremurăm la condiţiile pe care le vom primi? Pe bani noştri, pe seama resurselor noastre! De aceea trebuie să îl chestionăm public pe Mugur Isărescu despre soarta rezervelor Băncii Naţionale a României.

Mecanismul de şantaj al UE a devenit evident şi în clipa în care garanţia cerută iniţial Ciprului pentru a primi zece miliarde de euro, a fost redusă de la 5,8 miliarde de euro la 3,5 miliarde de euro, condiţia fiind „restructurarea” Cyprus Popular Bank! Şantaj în care miniştrii de Finanţe din zona euro, după ce au primit acordul autorităţilor cipriote de a restructura CPB, au mers mai departe, cerând chiar închiderea Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus (bănci în care se regăsesc uriaşe capitaluri rusești!).

O impunere făţişă care dovedeşte că UE va putea cere oricând închiderea oricăreia dintre băncile naţionale ale statelor membre. În plus, faptul că s-a obţinut acordul autorităților cipriote de a se impozita averile mai mari de 100 000 de euro (în primă fază!) indică şi valoarea a ceea ce înseamnă pentru UE „mari averi”, creând premizele impozitării oficiale a acestor depozite în UE…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*