Drapelul secuiesc pe agenda de lucru
Drapelele, stemele, simbolurile unei comunităţi, simbolurile solidarităţii nu sunt îndreptate împotriva cuiva şi nu ar trebui să îi deranjeze pe oamenii normali – a declarat Balint Jozsef, vicepreşedintele organizaţiei din Sfântu Gheorghe a PCM, care a mai amintit faptul că în urmă cu câţiva ani, la iniţiativa CNS, tocmai PCM a fost cel care a iniţiat utilizarea simbolurilor secuieşti. Balint Jozsef consideră drept pozitiv faptul că utilizarea simbolurilor îi îndeamnă pe politicienii maghiari să adopte o poziţie comună. Acesta poate fi unul din punctele aşa-numitului minim naţional. El a evidenţiat faptul că PCM sprijină orice mişcare ce vizează ocrotirea simbolurilor noastre, însă se teme că poziţia mai radicală a UDMR se datorează doar neparticipării la guvernare şi va dura doar până când vor putea pune mână pe ciolan. Au existat deja exemple în acest sens -a declarat politicianul pecemist.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6806 din 01.02.2013, autor Farkas Reka
A fost anunţat anul autonomiei
CNMT a declarat anul 2013 an al autonomiei, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la asumarea, de către politicienii transilvăneni, a cauzei autonomiei.
Cele aproximativ 400 de persoane prezente la conferinţa desfăşurată sâmbătă, la Satu Mare, sub titlul Alege viaţa, alege autonomia, au votat prin ridicarea mâinii propunerea liderului CNMT, Tokes Laszlo. Fostul episcop le-a cerut adepţilor autonomiei să umple de conţinut anul autonomiei, să organizeze manifestări sub sloganul autonomiei. A fost adoptat un document intitulat Declaraţia de la Satu Mare, prin care cei prezenţi s-au angajat să aleagă calea acţiunii pentru obţinerea autonomiei.
Prezent în calitate de conferenţiar, Toro T. Tibor, liderul PPMT, consideră o greşeală faptul că nu au fondat un partid în urmă cu 10 ani. Participanţii la conferinţă au adoptat şi declaraţia de intenţie privind înfiinţarea Consiliului Autonomia din Partium. Szilagyi Ferenc, vicepreşedintele CNMT, a spus, în expunerea sa, că regiunea vecină Ungariei dispune, comparativ cu Pământul Secuiesc, de condiţii mai bune pentru obţinerea autonomiei, deoarece este legată organic de Ungaria.
Manifestarea a rememorat momentul de acum 10 ani, când Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului şi-a ţinut adunarea generală lărgită la Biserica cu Lanţuri din Satu Mare şi a propus constituirea autoguvernării comunităţii naţionale maghiare din România. Evenimentul de atunci este considerat momentul înfiinţării taberei politice transilvane adepte a autonomiei, un precedent al constituirii CNMT.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 23 din 04.02.2013
Va începe să funcţioneze serviciul de apărare a drepturilor
Serviciul de apărare a drepturilor minorităţilor, demarat ieri de UDMR, poartă numele lui Miko Imre, jurist, scriitor, politician, polihistor transilvănean. Kelemen Hunor, preşedintele uniunii, a declarat la Cluj că vor să le asigure îndrumare şi apărare persoanelor fizice şi juridice, respectiv instituţiilor maghiare din România, care au fost supuse discriminării negative din cauza naţionalităţii lor. In ultimele două decenii, UDMR a câştigat mai multe drepturi care vizează minorităţile, care au şi fost legiferate, însă pe parcursul aplicării acestora, în unele cazuri au putut fi constatate anumite probleme – a spus Kelemen. Scopul serviciului pentru apărarea drepturilor minorităţilor Miko Imre îl constituie monitorizarea acestor abuzuri, îndrumarea celor vizaţi şi asigurarea, în măsura posibilităţilor, a unei soluţii judiciare. Politicianul a accentuat: în ultima perioadă, au sosit semnalări despre restricţionarea utilizării simbolurilor noastre naţionale, împiedicarea accesului la învăţământul în limba maternă, mâzgălirea tăbliţelor bilingve sau nerespectarea, în instituţiile statului, a bilingvismului asigurat prin reglementarea privind procentul de 20%. In cazul unor abuzuri similare sau identice se poate apela la oricare din birourile judeţene sau teritoriale ale UDMR – informează uniunea prin comunicat.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6809 din 05.02.2013
Singura soluţie este autonomia
Sâmbătă, fostul prefect Codrin Munteanu a dispus îndepărtarea drapelului judeţului Covasna din sala de şedinţe a consiliului judeţean, pe perioada învestirii în funcţie a urmaşului său. Mesajul acestui gest este clar: suntem trataţi în această ţară ca o comunitate tolerată, de rangul al doilea. Iar cel care interpretează altfel gestul fostului prefect, fie nu îndrăzneşte, fie este incapabil să privească în faţă realitatea. Ignorarea simbolurilor unui grup etnic este cea mai mare jignire posibilă adusă acestuia. Si nu care cumva să creadă cineva că vestitul reprezentant al puterii de la Bucureşti ar fi acţionat fără ştirea sau acordul superiorilor săi.
Nu este întâmplător nici faptul că Munteanu – renumit pentru prigonirea simbolurilor şi a inscripţiilor maghiare – a fost numit secretar de stat în ministerul apărării, alături de ministrul Mircea Duşă, avansat din judeţul secuiesc vecin şi renumit tot pentru ieşirile şi măsurile sale antimaghiare în serie. Pe de-o parte, le-au premiat astfel atitudinea duşmănoasă faţă de noi, însă au făcut-o şi pentru a intimida, deoarece au însărcinat cu dirijarea forţelor armate doi politicieni născuţi pe Pământul Secuiesc, buni cunoscători ai situaţiei şi care ne ignoră.
Ministrul delegat Constantin Niţă, care l-a învestit în funcţie pe noul prefect, a formulat şi el foarte clar: nici nu poate fi vorba de autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Analizând la un loc toate aceste acţiuni, evenimente, atitudini şi afirmaţii, devine mai clar ca lumina zilei ce soartă ne-au hărăzit de la Bucureşti.
A sosit vremea ca secuimea să se trezească şi să se grupeze într-o singură tabără! Pentru ca acest lucru să se întâmple, este însă nevoie de nişte lideri care să facă acest lucru. Poporul trebuie să înţeleagă că nu ne mai putem ascunde, pentru că în felul acesta ne vor vâna unul câte unul şi ne vor face să dispărem de pe pământul nostru natal. Împreună însă putem împiedica orice măsură îndreptată împotriva noastră, care ne ameninţă existenţa. In acelaşi timp, trebuie să li se încrusteze în minţi secuilor că există o singură soluţie la problemele noastre etnice, economice, sociale şi culturale: autonomia teritorială!
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 25 din 06.02.2013, autor Bedo Zoltan
Lupta continuă / Dispoziţie privind înlăturarea drapelului
Războiul drapelului pare să nu se domolească pe Pământul Secuiesc. Adrian Jean Andrei, prefectul judeţului Harghita, i-a somat ieri, printr-o adresă oficială, pe primarii din judeţ să îndepărteze drapelul secuiesc de pe instituţiile publice din localităţile lor – toate acestea se întâmplă după ce în cadrul unei emisiuni televizate de duminică seara, atât ministrul apărării, cât şi cel al internelor, au declarat că arborarea drapelului secuiesc pe instituţiile publice este ilegală. Intre timp, membrii Noii Drepte au protestat în faţa ambasadei ungare din Bucureşti şi a consulatului general din Cluj. In Trei Scaune, deocamdată este linişte, şi în pofida somaţiei de acum trei săptămâni a fostului prefect, drapelele secuieşti nu au fost nicăieri înlăturate.
Adrian Jean Andrei, prefectul judeţului Harghita, a făcut referire în adresa sa la sentinţa pronunţată în cazul drapelului secuiesc de Curtea de Apel din Târgu Mureş.
Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean, a declarat: sentinţa va deveni validă după ce va apărea în Monitorul Oficial, iar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Preşedintele de consiliu a mai adăugat că a aflat din presă că Hunor Kelemen se pregăteşte să poarte discuţii cu premierul Victor Ponta în problema drapelului secuiesc şi că ar dori să aştepte rezultatul acestor discuţii. Aproximativ 30 de simpatizanţi ai Noii Drepte au demonstrat ieri în faţa ambasadei Ungariei la Bucureşti împotriva utilizării drapelului secuiesc. Participanţii au afişat în faţa ambasadei un panou uriaş inscripţionat în limba maghiară Secuii nu sunt maghiari. Tudor Ionescu, preşedintele Noii Drepte, a declarat: cu ocazia recensământului, abia câteva sute de persoane s-au declarat secui. Este inacceptabil ca un număr atât de mic de oameni să aibă autonomie sau drapel propriu. Protestatarii avea asupra lor panouri cu următoarele inscripţii: Vreţi autonomie?, Mult succes în privinţa astronomiei şi Nu vom permite nimănui să arboreze pe pământ românesc un alt drapel în afara drapelului istoric românesc. Participanţii au scandat că Harghita şi Covasna sunt pământ românesc. Suntem români şi suntem aici, acasă, pe vecie.
Ambasadorul Fuzes Oszkar a declarat, în contextul protestului de ieri, că îi mulţumeşte şi de această dată jandarmeriei române pentru colaborarea corectă şi profesionistă.
În Trei Scaune, fostul prefect Codrin Munteanu, a pornit războiul împotriva drapelului secuiesc. Apelul lansat nu a avut rezultate: simbolul albastru-auriu flutură şi acum acolo unde a fost arborat, iar cei din Ozun au făcut contestaţie. Situaţia din judeţul Harghita diferă prin prisma faptului că acolo, drapelul secuiesc a fost adoptat ca drapel al judeţului de către consiliul judeţean, această hotărâre fiind declarată ilegală de către Curtea de Apel din Târgu Mureş.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6815 din 12.02.2013
Prigonire în robă a drapelului
Potrivit unei ştiri recente, Curtea de Apel Târgu Mureş a interzis utilizarea publică a drapelului secuiesc în judeţul Harghita. Mâine, poimâine, urmează Trei Scaune, pentru că sunt mulţi cei deranjaţi extrem de tare de asumarea şi utilizarea simbolurilor noastre naţionale. Ajunge să se găsească un singur denunţător pentru ca maşinăria instanţei să se declanşeze, iar sentinţa se ştie dinainte care va fi.
Aş vrea doar să ştiu în baza cărei legi prigonesc domnii judecători drapelul secuiesc, care nu întruchipează imaginea unui stat străin ci tradiţia istorică şi apartenenţa etnică, aşadar, în acest caz, legea în vigoare, referitoare la utilizarea simbolurilor, nu poate fi invocată. Nici o problemă, vor adopta o lege separată pentru asta, însă picanteria va fi aceea că prin apariţia acestei legi îşi vor da singuri cu stângul în dreptul cei care pălăvrăgesc mereu despre aşa-numitul Pământ Secuiesc. Oare nu ar fi mai cu temei dacă ar vorbi despre aşa-numita Românie?!
Să nu mai despicăm firul în patru, pentru că ajungem prea departe. Cam aşa ceva i-a spus Traian Băsescu lui Viktor Orban la Bruxelles, şi nu şi-au scos ochii unul altuia. Pe ai noştri, în schimb, ni i-ar scoate cu plăcere mulţi aici, acasă, la fel cum au făcut-o în 1990 cu Suto Andras, şi tocmai la Târgu Mureş. Renumita instanţă din Târgu Mureş nu i-a tras nici acum la răspundere pe autori, în schimb a condamnat maghiari nevinovaţi şi ţigani care s-au grăbit să le sară în ajutor. Pentru că până şi acei ţigani sunt mai indigeni în Târgu Mureş decât noii domni din oraş, vitejii organelor de violenţă şi judecătorii curţii de apel.
Ce legi pot fi aduse în parlamentul român e una, însă e cu totul altceva să fie luate decizii cu privire la soarta, conştiinţa noastră, trecutul, prezentul şi viitorul nostru în baza unor legi care nici nu există. Acum se găsesc parlamentari care ne-ar limita utilizarea liberă a limbii noastre materne. Întreb respectuos unde sunt în astfel de momente juriştii Comisiei de la Veneţia ? Se şi pronunţă în multe, numai că parcă nu i-ar interesa elaborarea şi aplicarea legilor care încalcă drepturile fundamentale ale minorităţilor. Ar putea arunca bine o privire prin Slovacia şi prin România. Chiar dacă aceste ţări pălăvrăgesc despre standardele înalte ale drepturilor minorităţilor.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 31 din 14.02.2013, autor Magyari Lajos
Din ce în ce mai multe drapele în Ungaria / 33 de localităţi au primit drapele secuieşti
Conducătorii autoguvernării Budafok-Teteny din capitală au oferit ieri 33 de drapele secuieşti puse la dispoziţie de Fundaţia Tisztesseges Valasztasert. În incinta primăriei, Szabolcs Attila (FIDESZ-KDNP), conducătorul sectorului XXII, a reamintit că în 5 februarie a fost anunţată acţiunea lor prin care autoguvernărilor ungare li s-a cerut să-şi asume solidaritatea cu cei pe de Pământul Secuiesc şi să arboreze drapelul secuiesc.
La vremea respectivă, Fundaţia Tisztesseges Valasztasert a oferit 50 de drapele secuieşti. La evenimentul de ieri au sosit 33 de reprezentanţi ai localităţilor care au aderat la apel, iar celorlalţi le-au fost trimise drapelele. Szabolcs Attila a amintit că drapelele oferite de Fundaţia Tisztesseges Valasztasert s-au epuizat, însă vor primi alte 50 de drapele de la Fundaţia Kissebsegekert-Pro Minoritate. Primarul a evidenţiat că acţiunea nu a fost organizată împotriva României şi a mai menţionat că până în momentul de faţă, aproximativ 75-80 de autoguvernări şi-au semnalat intenţia de a adera.
În dictatul de la Trianon pe care-l obiectăm şi printre principiile de bază ale Uniunii Europene figurează faptul că fiecărui grup etnic şi fiecărei naţionalităţi trebuie să i se ofere dreptul la religie proprie şi la promovarea culturii proprii – a declarat primarul. Concetăţenii noştri de peste hotare pot pretinde în mod just dreptul de a-şi exercita liber propria lor religie şi de a-şi ocroti tradiţiile şi cultura proprii.
Nemeth Zoltan, parlamentar FIDESZ, unul din iniţiatorii apelului, a subliniat că nu şi-au ridicat glasul împotriva a ceva, ci pentru susţinerea a ceva. Potrivit cuvintelor politicianului, solidaritatea poate fi exprimată în mai multe feluri. De exemplu, prin legi, prin paragrafe, aşa cum a procedat şi guvernul atunci când propus posibilitatea naturalizării – a declarat el. Solidaritatea naţională nu se referă numai la legi ci şi la paragrafe.
Atunci când maghiarii de pe Pământul Secuiesc sunt prejudiciaţi, trebuie să întreprindem măsuri. Această solidaritate trebuie exprimată nu numai prin cuvinte, ci şi prin acţiuni – a afirmat el. Minorităţilor trebuie să li se acorde drepturile care li se cuvin, iar aceste drepturi trebuie obţinute şi pentru confraţii noştri maghiari de peste hotare. Parlamentarul a declarat că poate fi reuşită doar o naţiune care are respect de sine, căreia îi sunt clare valorile proprii şi care le pretinde altora să o respecte – a evidenţiat el.
La finalul evenimentului, conducătorii sectoarelor şi Tersztyanszky Vasadi Eva, fosta membră a curţii constituţionale, membră a curatoriului Fundaţiei Tisztesseges Valasztasert, au înmânat drapelele. La final, cei prezenţi au intonat imnul secuiesc.
Până în momentul de faţă, sectoarele III, IV, VII, XIV, XVII. XVIII, XXI şi XXII, precum şi localităţile Gyongyospata, Diosd, Eger, Siofok, Barcs, Rakamaz, Tata, Somogyvar, Szombathely, Tokol, Vac şi Cegled au arborat drapelele pe clădirile autoguvernărilor locale.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6818 din 15.02.2013
|
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna- Harghita |
Lasă un răspuns