Între N0049 Jilava şi Zgonea „trei nule” de la Parlament…

Când deţinutul N0049 Jilava a ieşit la rampă să ne „sfătuiască” cum ar trebui să procedăm în cazul impertinenţilor de la Budapesta, care au săltat cârpa căreia îi zic „steag secuiesc” în vârful parlamentului, mulţi i-au apreciat logica vorbelor. Ba, poate, nu puțini au fost cei ce au și suspinat la gândul că, iată, singurul bărbat în stat (!) care ştie cum trebuie apărată naţiunea zace după gratii! Totuși, chiar dacă îndemnurile lui Năstase au fost bine însăilate (ca un mesaj al Demnităţii Naţionale pe care poporul îl aşteaptă de la ocârmuitorii săi, dar a venit, ironic, de la prim-puşcăriaşul ţării!), nimeni nu s-a întrebat cum se face minunea ca tocmai fostul premier să fie cel ce sugerează astfel de exerciţii de demnitate?

Cum de tocmai cel ce  semnat o acte, pacturi şi acorduri vizând felurite chestiuni „revendicative”, ba, cel mai adesa, direct cu Budapesta, transformând țara într-un preș pentru oficialitățile ungare, inclusiv prin semnarea acordului de implementare a legitimaţiei maghiare pe teritoriul nostru (ce repede uităm trădările unor personaje, poate de aceea suntem și condamnaţi la a le retrăi!), cum de tocmai el, aşadar, a ajuns să „bloguiască” prin mâna fiului un mesaj total sucit faţă de infecţiile diplomatice „de reconciliere” pe care le producea în vremea guvernărilor sale?!

Evident, e puțin probabil ca luniile de puşcărie să fi spălat cumva conştiinţa fostului premier! În realitate, îndemnul deţinutului reprezintă doar un măr otrăvit. O dovadă a aplecării spre lansarea de „intoxuri” date de setea de răzbunare a aceluia care va deveni, după eliberare, noul „guzgan rozaliu” al ţării. Pentru că era clar că mesajul dat de Năstase Adrian, acela ca Parlamentul României să adopte o poziţie oficială împotriva măgăriilor de la Budapesta (apel corect, pertinent şi necesar; dar care nu trebuia să vină de la el!), va fi urmat de o eschivă generală a politicienilor, care au avut poate și ei intenții similare.

Și nu este vorba doar de gestul de repliere al PSD -ului, care nu a vrut poate să dea impresia că direcţia politicii sale este dată de un deţinut. Ci de lucruri mult mai grave. Căci, ștind bine implicaţiile pe care le-a avut Năstase, ca premier, în așezarea ţării la picioarele grofilor, şi celelate partide, inclusiv PNL şi PDL, s-au repliat, simţând în vorbele deţinutului, nu o invitaţie la afişarea unuei atitudini demne, ci un avertisment al riscului de a fi deschisă o adevărată cutie a Pandorei. Pentru că, în fapt, nimeni nu are habar cât de mult au îngropat ţara în obligaţii toţi aceşti conducători. Inclusiv Adrian Năstase. Şi nici un politician nu vrea să rişte acum, pe fondul unei posibile escaladări a războiului steagurilor, provocarea Budapestei. Dacă aceasta va face publice angajamentele guvernanţilor? Aşa cum au procedat, şi nu de puţine ori, avanposturile udemeriste ale Budapestei!

De aceea, chiar dacă, în toamna anului trecut, parlamentul a trecut peste propriile cutume, regulamente şi chiar rosturi legislative, adoptând o declaraţe „pro bono” pentru Victor Ponta, şi numai pentru a-l da la o parte pe Traian Băsescu din drumul măreţiei sale europene, acum, preşedinţii celor două camere au devenit mult mai circumspecți față de astfel de declarații. Şi nu mai vor asemenea rezoluții, chiar dacă este vorba de apărarea INTERESULUI NAŢIONAL (motivare care a fost folosită în toamna lui 2012, deși era evident că decizia parlamentară privind mandatul lui Ponta la Consiliul European era folosită strict pentru războiul politic intern!). Or, actualii şefi de camere nu numai că s-au repliat din faţa obligaţiei pe care și-au asumat-o inițial, de a da peste nas impertinenţei ungare, dar, pentru a nu supăra carecumva Budapesta, cum singuri au lăsat să se înţeleagă, s-au plecat şi mai mult în faţa steagului secuiesc. Şi nu doar în faţa celui de pe parlamentul ungar…

S-au umilit atât de mult încât, sub pretextul arborării steagurile judeţelor României în faţa Parlamentului, acum, ca un fel de jurământ de credinţă faţă de Ungaria, sunt gata să atârne cârpa secuiască și în București! Şi este o schimbare radicală de atitudine din partea tuturor partidelor care ar trebui să rupă carnea de furie de pe noi. Căci, oare ce avertisment le-a transmis Ungaria încât toţi politicienii noştri sunt gata să dea jos tricolorul?

Suntem în fața unor trădării fără seamăn… Iar acolo unde nu se simt direct colţii trădării, avem parte de acte evidente de laşitate. Cum ar fi cel al ministrului nostru de Externe care, deși iniţial şi-a asumat singur obligația de a da un răspuns clar omologului lui ungar, a plasat apoi răspunderea în sarcina şefului Camerei Deputaţilor, precizând că dacă acesta va da o rezoluţie, atunci va prezenta și el acel punct de vedere. Or, Zgonea de la parlament, poate următorul „Z 0049”, nu numai că nu a dat o replică oficialilor unguri, dar a venit cu propuneri „suplimentare” prin care încearca să convingă Budapesta că nici o clipă politicienii români nu au vrut să o supere.

Ruşine! Ruşine! Ruşine! Unor astfel de exemplare ar trebui să le luăm noi bilet, dar numai „dus”, pentru Budapesta! Ar trebui să îi scoatem în șuturi din ţară pentru că sunt mai periculoşi chiar decât iredentiștii declarați!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*