De Dragobete – grupaj liric

De Dragobete

Iubito, când e Sfântul Valentin
Fii bună să mă ierți și să mă ierte,
Dar sunt român și mi-e străin,
Te voi glorifica de Dragobete!

Poate-s naiv și depășit și mă comport
Cum vezi, sfios, de veche modă,
Dar sunt român și țin la port,
De Dragobete îți voi scrie-o odă!

Simt cum mă tragi și cum mă clatini
Din lumea stinsă fără de contur,
Dar sunt român și cred în datini,
Și-ți voi ura cu drag de Dragobete, jur!

De dragul tău mi-aș lepăda credința
În tot ce-i sfânt și românesc de preț,
Dar sunt român și-mi trag ființa
Din duhul unui neam de dragobeți…

Te strâng

Te strâng de drag, iubito, în brațe și în gând,
Cu dezmierdarea răstignitului pe cruce,
Cu disperarea celui ce se-neacă înotând
Într-un ocean în clocot ce-i gata să-l usuce…

Te strâng, iubito, în vis și-n gând de drag
Cu resemnarea unui călător pierdut
Ce-abia se sprijină bătrân într-un toiag
Pe ultimul lui drum prin mlaștină și lut…

Te strâng de drag, iubito, în brațe și în vis
Cu alinarea leului răpus de o leoaică
Ce puii apărându-și, iubitul și-a ucis
Când trist, cu sânge, plângea o balalaică…

Te strâng de drag în vis și-n gând, iubito,
Cu desfrânarea poftei dorului carnal,
Cu patima iubirii ce n-ai împărtășit-o
Într-un orgasm sfâșietor de madrigal…

Și fără mine

Iubito fără nume,
Fără chip
Și fără mine,
Adesea te-nfirip
Din fire de nisip
Din altă lume
Ce va fi fost și vine..

Iubito fără margini
De chenar
Și fără mine,
Vii tot mai rar
În umbră de umbrar
De necitite pagini
Din lumile divine.

Iubito fără formă
În eter
Și fără mine,
Te caut uneori în cer
Și-n peșteri de mister,
Năvalnic dor mă
Frânge fără tine.

 

Iubito, hai să ne muntim…

Iubita mea ce cucerești
Urali, Balcani și Everești

Topind ghețar după ghețar
Doar cu un zâmbet temerar,

Mânând cirezi după cirezi
Și-n vale valuri de zăpezi,

Deznămețind de albe rochii
Serafice fecioare-dochii

Nici nu-ți închipui momentan
Cât te adulmec de montan,

Cât îți râvnesc de carpatin
Divinul relief alpin

Cu măguri, vârfuri, văi și guri
În arcul dulcelor curburi

Peste versanți rotunzi, abrupți
De sărutări scobiți și supți,

Sculptați și șlefuiți sublim…
Iubito, hai să ne muntim,

Într-un motel din Retezat
Să mă bucegi, să te carpat,

Într-o poiată din Gutâi
Să fiu iubitul tău dintâi,

Într-o cabană din Parâng,
De dor și spaimă să te strâng,

Într-o cocioabă din Suhard
Să arzi când mă aprind și ard…

Într-un cerdac din Făgăraș
Să te dezmierd, iubindu-te-aș,

Într-un bordei din Cernăuți
Să te pătrund când mă săruți,

Într-o baracă din Ceahlău
Să fii a mea, să fiul al tău,

Într-o mansardă din Măcin
Să te supun pervers, calin,

Într-o căscioară din Gurghiu
Să mor de drag și să înviu,

Într-un șopron din Semenic
Să curg în tine pic cu pic,

Într-un colibă din Hovârla
Să-i ia pe toți dușmanii gârla!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*