Băsescu ţine (din nou) cu dreptatea şi cu poporul!

Traian Băsescu a ieşit cu o declaraţie publică extrem de critică la adresa Guvernului, a Parlamentului şi a Presei, comentând Raportul Comisiei Europene privind MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare). În fapt, preşedintele şi-a exprimat părerea că Raportul Comisiei Europene este corect, reprezentând o oglindă pusă în faţa politicienilor, care se cred frumoşi, când în realitate sunt urâţi. Politicienii s-au văzut cât sunt de urâţi în oglindă, s-au supărat şi au protestat, spunând că oglinda este strâmbă. Deci, politicienii au politizat raportul.

Băsescu, bazându-se pe raport, a criticat Parlamentul, pentru imunitatea extinsă pe care parlamentarii şi-au tras-o, şi Guvernul, pentru că menţine în funcţie miniştri anchetaţi penal. A mai criticat trustul de presă patronat de Dan Voiculescu, trust care în opinia preşedintelui este condus de un potenţial infractor care are ca ţintă decrebilizarea justiţiei. (mai ales că Voiculescu încearcă să acrediteze ideea că justiţia este aservită lui Traian Băsescu – n.n.).

Nu zicem că Băsescu nu are dreptate în multe dintre aspectele comentate. Ideea este că, în prezent, Traian Băsescu reprezintă cea mai puternică voce a opoziţiei. El condamnă aşa-zisele derapaje de la statul de drept şi sprijină democraţia, prin urmare ţine cu poporul. În schimb, pe vremea în care Guvernul se afla la mâna sa şi, în fapt, Traian Băsescu guverna România, tot ceea ce propunea Guvernul era excepţional. Acest lucru a enervat foarte tare poporul, care l-a şi amendat prin vot, atât la alegeri, cât şi la referendumul de demitere. Băsescu nu s-a schimbat sub nicio formă, ci doar situaţia politică din România s-a schimbat. Iar Băsescu a devenit critic la adresa puterii. Ceea ce, din perspectiva mea, a alegătorului, nu este chiar negativ. Pentru că, în absenţa cvasi-totală a vocii opoziţiei politice, măcar preşedintele să mai amendeze derapajele puterii.

Şi, demn de remarcat, Băsescu, acum, după ce şi-a mai recăpătat vocea, a reluat ideea că Parlamentul trebuie să fie unicameral şi să aibă maximum 300 de parlamentari. Ceea ce, să recunoaştem, a fost decis de popor printr-un referendum.

Asta este! Avem un preşedinte nesuferit şi antipatic. Când pentru popor, când pentru putere. Acum, a pus din nou pe jar puterea. Şi s-a dat bine cu Europa şi cu poporul. Ceea ce îi va enerva foarte tare pe Voiculescu şi pe liberali. Zic de liberali, pentru că Voiculescu, prin alianţă, se află în barca lor şi, pe de altă parte, Crin Antonescu s-a afirmat ca politician aproape exclusiv prin atitudinea sa antibăsesciană. De aceea, mă aştept ca în zilele următoare să fie reluată ideea suspendării preşedintelui. Doar că premierul Victor Ponta nu este de acord. Cel puţin până astăzi, Ponta zicea că liniştea politică asigură şi stabilitatea economică, deci n-are rost să ne aprindem singuri petarde sub picioare. Şi tare îmi vine să cred că nici poporul nu (mai) este interesat de subiectul privind suspendarea preşedintelui. Cred că este mai interesat de locuri de muncă, de taxe, dar şi de ideea reducerii numărului de parlamentari. Aşa cum a votat în octombrie 2009. Iată că au trecut peste trei ani de atunci şi, între timp, numărul de parlamentari a crescut de la 470 la aproape 600! Păi nu era vorba să facem invers?!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*