Dacă se va aplica, va fi cea mai mare deturnare de fonduri din istoria UE. Căci, spre acest lucru tinde mecanismul fiscal gândit de guvernanţi: o acaparare fără jenă a subvenţiilor date de Europa pentru agricultori pentru a aduce bani la buget. Iar premierul îşi freacă pesemne fericit mâinile la gândul invenţiei fiscale pe care a născocit-o unul dintre miniştrii lui. În fapt, o şmecherie ordinară în care, ceea ce dă Europa ca subvenţie majorată pentru agricultori, va lua statul prin impozitarea „forfetară” a acestora. Iar dacă aceşti bani ce ar urma să fie luaţi abuziv sub masca unui bir ar fi măcar îndreptaţi spre investiţii reale, poate că mârşăvia nu ar fi atât de mare. Dar „colecta” se va îndrepta spre veşnica peticire a sacului bugetar.
În acest fel, dacă fostul premier Emil Boc nu a ştiut cum să transfere banii Europei pentru treburile de guvernare a ţării, poate şi pentru faptul că nu l-au interesat astfel de artificii în anii de guvernare în care a avut oricum la dispoziţie finanţările mult mai facile provenite de împovărătoarele împrumuturi de la FMI, în schimb, Victor Ponta reuşește graţie miniştrilor lui să dea adevărata măsură a priceprii sale.
Desigur, la o adică, el ne va spune că nu a ştiut despre ce a fost vorba, că nu a înţeles pe deplin mecanismul şi alte baliverne, dar nu va recunoaşte niciodată tentaţia de a deturna banii daţi de Europa ca subvenţii. Mai ales că nu i se poate reproşa decât strania „coincidenţă” de a fi luat în calcul impozitarea fermierilor cu un bir fix egal cu nivelul de subvenţie acordat de UE acestora. Şi va lasă lucrurile să „curgă”…
Dar şi mai grav este faptul că aplicarea impozitului forfetar în agricultură, mai ales în forma în care acesta va fi raportat la suprafaţa de teren deţinută de un fermier, nefiind calculat în funcţie de producţia efectiv realizată, va afecta nu doar fermierii, ci şi simplii agricultori care deţin o palmă de teren de subzistență… Mai mult, impozitul „forfetar” în agricultură ar urma să fie aplicat pentru orice teren şi nu doar pentru suprafeţele cu adevărat mari, şi nici nu va ţine cont de statutul juridic care separă fermierii de simplii agricultori. De altfel, în proiect se foloseşte termenul de „fermieri persoane fizice”, fapt ce ar putea afecta simplii oameni, care nu vor putea plăti un „forfetar” care este de fapt un impozit minim de tipul celui aplicat de Emil Boc firmelor.
În acest fel, dacă fostul premier a „îngropat” prin impozitul minim peste 400 000 de firme, Victor Ponta nu numai lui că ar putea îngropa, prin aplicarea „forfetarului” în varii domenii, și acele firme care i-au supravieţuit cioclului Boc, dar i-ar putea lăsa şi pe ţăranii fără bucata de glie pentru care nu-şi vor putea plăti impozitele. Pentru că Fiscul va pândi negreşit!
De fapt, vom plăti pentru veşnica noastră lipsă de implicare. Pentru că, doar pomenirea ideii de „forfetar” ar fi trebuit să ne mobilizeze în masă sub geamurile guvernării. Nu mai vorbim de felul în care paleta vizată de noul bir a fost extinsă, fiind cât se poate de clar că nici o guvernare nu ar aplica acest impozit doar pentru un anumit segment economic, fie şi pentru faptul că ar risca să fie acuzată de discriminare. Astfel, promisiunea iniţială de a nu fi vizate decât anumite activităţi din turism a fost încălcată cu lejeritate prin adăugarea a noi şi noi activităţi economice. Iar lucrurile nu se vor opri decât în clipa în care întreg nomenclatorul de activităţi economice se va regăsi pe lista de aplicare a „forfetarului”.
Or, dacă vom permite aplicarea acestui nou bir, vom fi cu toţii afectaţi. Pentru că „forfetarul” imaginat de actuala guvernare va lucra cu dublă măsură. La modul general, sub masca fiscalizării, ca instrument de spoliere a agenţilor economici, iar în domeniile de acordare a subveniilor pentru agricultură ca mecanism de deturnare de către guvern a banilor daţi de Europa.
Lasă un răspuns