O să ningă, Flaviu, n-ai de ce te teme,
Poruncit-a Domnul ca să ningă iar,
Straie de candoare, timp fără de vreme
Ni s-a dat din cerul înflorit de Har.
*
O să ningă, Flaviu, uite, de-acum ninge,
Şi corăbierii din vecii de sus
Ne aduc vestirea că-n zori se va stinge
Ultima tristeţe şi-o veni Iisus.
*
Ca o vindecare, albă şi senină,
Şi-ale lui cuvinte spuse tuturor
Fulgerând, să facă pârtii de Lumină,
Pe care să treacă-al cerului popor.
*
Şi să ningă, Flaviu, fără contenire,
Şi că-o ninge veşnic nimeni să se mire!
Nimeni dintre oameni, numai un cocor!
Lasă un răspuns